Superstiţiile pot fi găsite la toate popoarele şi cel francez nu face excepţie. Vom constata că în superstiţiile francezilor se pot regăsi şi unele foarte asemănătoare cu cele pe care poporul român le cunoaşte şi le respecta. Să vedem care sunt câteva dintre acestea.

Superstiţii din Vosgi

Se spune că în regiunea Vosgilor, o femeie însărcinată nu trebuie să fie naşa, deoarece ea poate muri în acel an, ca şi copilul său.
Dacă un câine vagabond latră, din senin, lângă o casă, el prevesteşte moartea unei persoane care locuieşte acolo. La fel şi strigătul unei cucuvele. În unele locuri, acest lătrat sau strigătul cucuvelei, sunt interpretate ca fiind un suflet în suferinţă, în purgatoriu, care are nevoie de rugăciune.
Se spune că dacă Crăciunul cade într-o zi de vineri „cimitirul îşi cere partea”, adică, în acel an, mortalitatea va fi mare.
Dacă o fată voia să-şi afle sortitul, o prietenă apropiată trebuia să pună un măr în cutia sa de lucru; apoi, să-l dea fetei să-l mănânce în seara de Sfântul Andrei şi, înainte de culcare, aceasta trebuia să spună: „Sfinte Andrei, fă-mă să-l văd pe cel sortit mie!” şi tânărul îi era arătat în vis.
Dacă o fată se mărita înaintea surorilor mai mari, ea trebuia să le dea în ziua nunţii, câte o oaie în dar; neîndeplinirea acestei cutume atrăgea multe nenorociri.
Dacă el sau ea dădeau iubitului său iubitei o pisicuţă în dar, aceasta însemna că („i-a dat papucii” zice românul) voiau să se despartă.
Se spune despre o fântână aflată lângă Sainte-Sabine, în pădurea Saint-Etienne, din arondismentul Remiremont, că dacă o fată aruncă în fântână un ac cu gămălie, ea se va mărita curând.
Mulţi oameni cred că dacă atunci când cântă cucul primăvara, pentru prima oară, şi au bani în buzunar, ei vor fi tot anul norocoşi la bani.
Când cade o stea, se spune că un suflet aflat în purgatoriu, cere să te rogi pentru el.
Se spune că în ziua Sfintei Treimi, nu este bine să pleci în călătorie, căci ea va fi nenorocoasa.
Este un semn foarte rău dacă vezi sau pui două topoare cruciş. Două cuţite puse din întâmplare pe masă cruciş, sunt şi ele de asemenea un semn rău.
Dacă un pui de găină imita cântatul cocoşului, aceasta însemnă că stăpânul sau stăpâna sa vor muri curând; singurul mod de a ocoli această prevestire este că aceştia să taie puiul şi să-l mănânce.
Rândunica este privită ca norocoasă, dacă-şi face cuib pe casa ta.

Superstiţii din Normandia

Există în ţinuturile normande superstiţia că sufletele copiilor care au murit nebotezaţi se arată noaptea sub forma unui mic animal cu blană albă, strălucitoare. Se numesc Letites sau Letiches şi nu sunt făcătoare de rele, dar trebuie să te rogi pentru ele.
Se spune că o bucată de pâine, binecuvântată la trei sărbători de Crăciun, pot să te apere de câini furioşi, de furtună, de calamităţi; dar dacă dai cuiva care nu ştie, o astfel de pâine, el va deveni nervos, chiar furios, ca un câine turbat.
În Normandia sunt la mare preţ vrăjitoarele; de multe ori ele folosesc „pâinea de Paşte” (pasca), despre care se spune că este aducătoare de noroc; tot aşa şi în Vosgi, unde se crede mult în puterea zânelor, multe toponime atestă venerarea lor: în munţii Ormont există Porticul Zânelor, în comună Bresse este o fermă zisă „a Zânelor”, un cătun din Urimenil, se cheamă Puţurile Zânelor. Lângă Remiremont se afla Podul Zânelor, o vastă construcţie din piatră, pe care poporul o atribuie vechilor divinităţi.
*Mai multe despre zâne, atât bune cât şi rele, puteţi citi aici.

Alte superstiţii din Franţa

În afară de multele superstiţii, înrudite cu cele cunoscute de români, cum ar fi: dacă se bate ochiul drept, te pomeneşte un prieten, stângul – un duşman; să cazi sau să te împiedici înainte de a încheia o afacere este de rău augur; sarea purifică toate cele, îndepărtează nenorocul, iar să împrăştii sărea din solniţa e prevestire rea, ori superstiţia care spune că dacă flacăra candelei face mici ramificaţii înseamnă că, sigur, vine un musafir; în Franţa sunt la mare preţ superstiţiile legate de spiritele naturii, care sunt privite cu mult respect, denumite cu nume „frumoase” pentru ca să nu se supere şi să pricinuiască rele. Francezii numesc unele zâne „ben socia”, care înseamnă bun vecin şi tot aşa, pentru a se feri de neplăceri şi neajunsuri, ei mai denumesc zânele şi „nos bonnes meres”, căci ele nu se pot supăra când li se spune „bunele noastre mame”. Superstiţia spune că nu este bine să întâlneşti când mergi pe munte „barbegazi”, gnomi timizi care trăiesc în munţii Franţei, în cavernele şi tunelele pe care le-au excavat în vârful munţilor; francezii le spun „barbe glacee” adică „barbă îngheţată”, din care a derivat numele de barbegazi. Tot astfel, francezii se tem de „galipot” un spirit al naturii care apare, în general, sub forma unei pisici; galipotul protejează pădurile şi nu este bine să le încalci teritoriul.

Atenţie mare când mergeţi în Franţa; dacă este Duminică şi plouă, superstiţia spune că va ploua opt zile la rând.


Radu Botez – parapsiholog – Senior Editor
Co-autor a Editei de colectie: “Intre psihologie si parapsihologie” – click aici
www.parapsiholog.ro