Luna Aprilie sau Prier, debutează cu 1 Aprilie, ziua cuvioasei Maria Egipteanca, zisa la noi Maria Iteanca, această zi fiind consemnată în calendarul internaţional şi ca ziua păcălelilor (mai multe despre ziua păcălelilor – aici). Superstiţia spune că cine nu ţine această zi, va fi ispitit şi va păcătui, ca Maria Iteanca, iar cei care lucrează vor suferi de sminteli şi lovituri, ei, vitele şi păsările lor. Pe 11 aprilie este ziua Sfântului Antipa al dinţilor, iar cine nu-l cinsteşte, va suferi dureri mari de dinţi şi măsele.

Superstiţii şi obiceiuri de Sfintele Paşti

În Sâmbăta Mare se face pască; se spune că dacă ai pomi fructiferi fără rod, atunci când face aluatul de pască, gospodina să-şi şteargă mâinile de aluat pe scoarţa acelor pomi. Există superstiţia că cine cade sau se împiedică, ducându-se la Învierea Domnului, îi va merge rău tot anul. Vezi şi “Superstiţii în Săptămâna Mare” (aici).
Se spune că cine se naşte în ziua de Paşti, mai ales când se trage clopotul prima dată la biserică, va fi norocos toată viaţa. Superstiţia spune că cine moare de Paşti, în Săptămâna Luminată sau chiar între Înviere şi Înălţare, ajunge în Rai, căci păcatele îi vor fi iertate şi, aşa cum arată şi uşa deschisă din mijlocul altarului, uşile Raiului sunt deschise.
Cojile de ouă roşii se aruncă pe o apă curgătoare; superstiţia spune că ele ajung la Blajini şi astfel ei îşi dau seama că a venit Paştele. Nu e bine să iei sare cu mâna din solniţa de Paşte, căci îţi vor transpira mâinile tot anul. Vezi şi “Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de Paşti” (aici).

Vinerea Scumpă…

…sau Izvorul Tămăduirii, în prima vineri după Paşti, se ţine pentru mântuirea sufletelor. Se spune că din lacrimile Maicii Domnului picate pe pământ, au ieşit în mai toate părţile, izvoare tămăduitoare, făcătoare de minuni şi cine s-ar spăla în aceste izvoare, mai cu seamă în această zi, se vindecă de orice boală ar fi cuprins. Această zi „se ţine” (adică nu se lucrează) pentru: bogăţie şi belşug, pentru spor în gospodărie, pentru leac de boală; pentru rodul vitelor, acestea se udă, dar şi ca să nu bată piatra.

Paştele Blajinilor…

…sau Lunea morţilor, este prima zi de Luni după Pasti. În această zi se fac bucate alese şi se împart, cu credinţa că morţii numai în această zi sunt liberi şi pot gusta din mâncarea preparată. Se ţine ca să mănânce şi morţii cărora nu li s-au făcut pomeni. Nu se lucrează în această zi la câmp, că e rău de vifor şi trăsnet; femeile nu ţes şi nu cos. Superstiţia spune că cine ară în ziua de Paştele Blajinilor, va vedea boii săi morţi; femeile o ţin ca să nu aibă vise rele şi ameţeli; dacă lucrezi este primejdie de foc.

Noaptea Buciumului

Se spune că în noaptea de 21/22 Aprilie, suflă în bucium ursitoarele şi aduc noroc la casa omului. Superstiţia spune că în noaptea asta, vrăjitoarele ies dezbrăcate, doar cu un test (cuptor de lut pentru copt) pe cap, pentru a lua sporul bucatelor, pe umăr cu unelte agricole pentru a lua sporul holdelor, în mână cu o găleată pentru a lua sporul laptelui; în spate iau un sul spre a lua sporul ţesătoarelor. Pentru a se apăra de farmece, sătenii suflă în bucium.

Ajunul zilei de Sfântul Gheorghe

Mănicătoarea este o plantă, despre care se spune în popor că este „propteaua” Sfântului Gheorghe. Cine o mănâncă are spor la lucru, cine se spală cu fiertura ei, devine harnic. Se spune că cine doarme în noaptea de ajun de Sf. Gheorghe în ieslea vitelor, le aude vorbind. În ajun se pune sălcie şi rugi la ferestre ca să nu intre strigoii (alte dealii şi tehnici de protecţie – aici). Oamenii se bat cu urzici în ajun, pentru a fi harnici şi iuţi tot anul. Tot acum se face „Focul Viu” din două beţe de lemn uscat, ce nu trebuie să se stinga tot anul; flăcăii sar peste foc, apoi iau câte un tăciune cu jar şi îl duc acasă, pentru foc şi noroc, pentru ca nimic rău să nu se apropie de casă şi gospodărie.

Superstiţii şi obiceiuri de Sfântul Gheorghe

Se spune că cine doarme în această zi, ia somnul mieilor şi va fi somnoros tot anul. La Sf. Gheorghe se face „măsuratul oilor”, de fapt, măsuratul laptelui, de către baciul turmei. Se mai spune că cine se spală cu rouă în dimineaţa acestei zile, va fi frumos, sănătos şi rumen tot anul. Vezi mai multe superstiţii de Sfântul Gheorghe – aici.

Alte superstiţii şi obiceiuri în APRILIE

Ziua de 25 este ziua Sfântului Marcu şi „se ţine” pentru că el „mijloceşte cu înlesnire plata vămilor”. Se spune că este păcat să se lucreze în această zi, căci nici rândunica nu-şi face cuib atunci. Nu se înjugă boii, căci vor şchiopăta; se spune că „e rău” de boli, izbituri, vijelii, grindină; nu se dă nimic din casă şi nu se bat pari. În 30 Aprilie este ajunul Armindenului; femeile nu lucrează în casă, nici la câmp, căci există superstiţia că cine munceşte în această zi, va avea parte de vifor şi grindină.

REDACŢIA