August, numit în popor Gustar, Gustea, Secerar sau Măsălar, are în cursul său o seamă de sărbători pastorale, însoţite de un întreg alai de obiceiuri şi superstiţii. El începe cu două săptămâni de post, Postul Adormirii Maicii Domnului, care se socoteşte a fi tot atât de mare ca Postul de dinaintea Paştelui, din care se zice că este chiar rupt. Se spune că Postul Paştelui ţinea nouă săptămâni, dar oamenii intrau în primăvara prea slăbiţi şi, de aceea, s-au rupt două săptămâni din el şi s-au pus înaintea Sânta-Mariei Mari, când e belşug de legume şi zarzavaturi.

Superstiţii în Postul Adormirii Maicii Domnului

Perioada de post, care ţine între 1-14 August, începe cu Închinarea sau Scoaterea Sfintei Cruci; prima zi a lui Gustar, este zisa Macaveiul ursului sau Împuiatul urşilor, este respectată de gospodari pentru a nu le mânca ursul vitele şi oile. La Macavei se spune că “se-nvârte frunză-n tei” şi nu e bine să se mai culeagă teiul. În această zi nu se lucrează, nu se mulg nici vacile, doar se slobod viţeii să sugă şi, atunci se spune că este Paştele viţeilor. Urmează pe 6 August Pobrejenia, despre ale cărei superstiţii puteţi citi (aici); este ultima zi când se mai pot culege plante de leac. La 14 august este ziua Cercurilor Sfintei Mării, care se ţin o zi înainte şi o zi după Sfânta Maria. Superstiţia spune că femeile însărcinate trebuie să ţină această zi, pentru a naşte uşor; cele care lucrează în această zi, vor suferi mult la naştere. Tot acum, noaptea, doi paznici se duceau la cimitirul satului, luau în tăcere ţărâna de pe un mormânt, o duceau la vrăjitoare, care săvârşeau prin cuvinte magice legatul viilor, pentru a fi ferite de stricăciunile graurilor.

Superstiţii de Sfânta Maria Mare

Ziua Adormirii Maicii Domnului – 15 August – este numită în popor Sfânta Maria Mare; este o zi de hotar a lunii august: acum se tocmesc pândarii pentru vii şi se leagă, prin magie, ciocul păsărilor pentru a nu prăda viile. Se spune că planta numită “palma Maicii Domnului”, culeasă în această zi, fiartă şi folosită la scăldătoare, apară de boli. Pe vremuri, obiceiul era ca bărbaţii să poarte căciulă între Sântamarie şi Sângiorz, iar cei care uitau să schimbe pălăria cu căciulă, la Sfânta Maria Mare, erau strigaţi cu zicala “A venit Sântamarie/Te-ai… în pălărie!”. Doar în această zi specială, se mai pot culege flori de câmp şi flori de leac, care se pun la icoana Preacuratei, apoi sunt bune de leacuri şi descântece. Superstiţia spune că dacă înfloresc trandafirii la Sfânta Maria, va fi o toamnă lungă. Puteţi citi despre “Adormirea Maicii Domnului”, pe www.rugaciuni.ro.

Alte superstiţii şi obiceiuri

În a doua jumătate a lui august, la 16 August, este ziua Cercurilor Sfintei Mării, care se ţine ca mai sus. În aceeaşi zi, sunt pomeniţi Sfinţii Martiri Brâncoveni: Constantin Voda şi fiii săi (amanunte aici). Ziua de 23 este pentru gospodari nelucrătoare, pentru ca lupul să nu le prăpădească turmele, căci numele martirului Lupu (pomenit în această zi – detalii aici) a fost asociat cu animalul de pradă; ziua este şi un semn al apropiatelor sărbători de toamnă, prin tradiţie consacrate lupului. Urmează 25 August, Vartolomeii; superstiţia spune că din această zi cucul nu mai cânta. Numele Vartolomei aminteşte de “(în)vârtire” şi poporul zice că “se suceşte ziua, ca puiul în găoace”, ziua dă înapoi şi creşte noaptea. Superstiţia spune că orice presupune învârtire, sucire, nu trebuie săvârşit în această zi: nu se toarce, nu se trage la tocilă, nu se face mămăligă; acum este sărbătoarea oilor şi ele nu trebuie să capete ameţeală, să căpieze. Ziua de 29 August, Tăierea Capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, aduce superstiţia că nu este bine să fie tăiat tot ce este rotund, fie legume sau fructe sau pâine; superstiţia mai spune să te fereşti a mânca poamă roşie, curechi roşu sau fiertură roşie, aluzie la sângele sfântului. Ziua mai este numită “Crucea mică” şi este rea de friguri. Există obiceiul începutului postului negru, zis sec, de la cruce până la cruce, din 29 August până la Înălţarea Crucii, la 14 Septembrie (mai multe puteţi citi aici).

REDACŢIA