Denumită popular luna lui Cuptor, luna Iulie se mai numeşte şi luna fierbinţelilor şi a coacerilor. Se spune că aşa cât e de cald în luna lui Cuptor, tot aşa va fi de frig în Faur (sau Făurar, Februarie). Lună prin tradiţie consacrată secerişului, temerea principală a oamenilor era aceea de a nu-şi pierde recolta obţinută cu atâta trudă. De aceea, luna iulie este plină de zile în care este evitat lucrul, din dorinţa de a nu chema grindina sau incendierea grânelor.

Ana-Foca

În prima zi a lunii este Ana-Foca, o sărbătoare a focului, care poate cuprinde tot ce are mai de preţ gospodarul. Se spune că cine nu păzeşte Ana-Foca şi lucrează la vie, soarele îi va dogori via şi aceasta se va usca. Această zi e rea de trăsnet şi de foc şi se ţine pentru a fi ferit tot anul de dăuna prin foc sau prin roaderea lucrurilor din casă de către şoareci.

Cosmandinul

Tot pe 1 Iulie se ţine şi ziua fraţilor Cosma şi Damian, porecliţi Doctori fără de arginţi, căci umblau şi tămăduiau fără să ia plată; ziua lor – zisa Cosmandinul – se ţine pentru a fi feriţi de boli.

Sfântul Sisoe

Acesta, pomenit de mulţi, a fost de fapt un cuvios credincios în Christos, care a trăit în vremea Romei antice, retras în pustie, vindecând şi făcând miracole. Pentru cuvioşia sa, poporul l-a numit „sfânt” şi mulţi îl invocă, fără însă a-i cunoaşte povestea (mai multe detalii – aici). Ziua lui este pe 6 Iulie şi este ţinută pentru copiii ce zac de „strânsoare”, de gâlci, de bube şi de alte suferinţe.

Panteliile

Surorile lui Sf. Ilie, Panteliile, reprezintă punctul culminant al sărbătorilor de vară: şapte zile înainte şi şapte zile după Sf.Ilie, în care acţionau severe interdicţii de lucru, în vederea bunei stări a recoltelor. Panteliile se ţin în perioada 13-27 Iulie; deoarece ele pot să pârjolească şi să ardă recoltele, forţa lor distrugătoare putea fi diminuată prin diferite interdicţii de muncă, în cele 14 zile de Pantelii, care sunt pline de superstiţii. În acest interval, sunt trei zile numite Circovii Marinei, 15-17 Iulie. Prima dintre ele, Ciurica, era o divinitate răzbunătoare, care „ciuruia” în bătaie pe cei care lucrau de ziua ei, care se ţine pentru sporul casei, superstiţia spunând că nu se dă nimic din casă. Altă superstiţie de Ciurică: dacă vrei să nu-ţi moară păsările de arşiţa verii să dai de pomană o găină neagră; sau se făceau cercuri de flori, prin care se treceau copiii bolnavi şi cei apucaţi de spaime. În cea de a doua zi de Circovii Marinei, superstiţia spune că nu e bine să te piepteni, să tai unghiile, să scoţi gunoiul din casă; e primejdie de jigănii: lupii vin şi strică vitele, fiind rău de pocitură, lovituri sau „luat din iele”. Sunt zile rele de cusut, de măturat, iar în noaptea de Marină, deci pe 16/17 Iulie, femeile goale zvântă balegă de nuielele gardului, ca să se usuce, aceasta fiind bună pentru bube şi descântat.

Marina sau Paliile

A treia zi a Circovilor Marinei, este Marina măcinica sau Paliile, când oamenii se fac fraţi de cruce şi se numesc fraţi, iar femeile surate. Superstiţiile sunt numeroase: nu se toarce, nu se coase, nu se taie în potloage şi nici cu foarfecele nu se umblă; se spune că cine nu ţine Marina, are parte de opăreala câmpului, de lupi, de pocituri; dar cine o ţine are lipici în dragoste. Este recunoscută şi magia făcută la Circovii Marinei, cu pelin, mărar sau cu buruieni de câmp, pe care o bătrână le face un cerc, prin care trec bolnavii şi copiii care au diferite suferinţe. Tot în ziua de Sf. Marina se culege in, din care se fac baiere (legături) de dragoste. Se spune că, aşa cum e vremea la Marina, aşa va fi toată toamna. Cântatul cicoarelor (mici insecte de câmp) prevesteşte o toamnă lungă şi îmbelşugată.

Sfântul Ilie sau Parliile

Acest sfânt, sărbătorit pe 20 iulie, este prin excelenţă patronul verii, al arşiţei, incendiilor, dar şi al grindinei, pe care o poate trimite asupra recoltelor, dacă nu-i este respectată ziua; Sf. Ilie este şi patronul albinelor. Superstiţia spune că nu e bine să mănânci mere înainte de Sf. Ilie, iar atunci, întâi duci merele la biserică sau dai de pomană la copii. Dacă nu duci mere întâi la biserică, copacii nu mai rodesc anul viitor; cine nu ţine ziua lui, nu are noroc la albine. Altă superstiţie este ca până în această zi să nu arunci mere în sus sau să le tăi cu cuţitul, pentru că e rău de grindină. La fel, se spune că dacă bate piatra de Sf. Ilie, după aceea nu mai e pericol; dacă va tuna în această zi, nucile şi alunele vor fi viermănoase.

Magie : de Sf. Ilie se culeg plante din câmp, se stropesc cu sânge de cocos şi se folosesc drept scaldă pentru cei betegi, care altminteri nu se mai pot vindeca (mai multe despre datina de Sf. Ilie puteţi citi – aici). Pe 21 iulie, Circovul lui Sf. Ilie al din urmă, este ziua dintâi a săptămânii Parliilor, zi în care e rău de foc, de arşiţă şi de boli arzătoare.

REDACŢIA