27 Februarie – 15 Aprilie 2017

De Postul Mare, cel al Sfintelor Paşti, denumit şi Păresimi (care vine de la latinescul „quadragesima”), se leagă multe obiceiuri, dar şi mai multe superstiţii. În prima zi a Păresimilor, în „Lunea curată” sau „luna păstorilor”, se făcea o masă mare cu mai multe familii şi se mânca doar „borş holtei”, adică borş curat fără legume, pentru a se curăţa gura şi stomacul de mâncăruri „de frupt” sau „de dulce”. Tot în această primă zi de Luni din Post se coceau turte simple menite Maicii Domnului şi date ciobanilor pentru ca turmele de oi să fie ferite de rele, de lup sau urs. În această zi se îndoapă gâştele cu nuci (rămăşiţă a mulţumirii romanilor că gâştele au salvat Roma de invazia celţilor, ga-ga-ind în Capitoliu), iar câinii sunt prigoniţi pentru că au dormit şi n-au vestit musafirii nepoftiţi.

A 2-a zi de Post, era numită „marţea vaselor” sau „a trăznetelor”. În această zi nu se coase, nu se taie cu foarfeca, nu se potcovesc caii şi se evită folosirea obiectelor de metal, existând superstiţia că cei care calcă această lege vor fi trăzniţi de Sf.Ilie sau se vor îmbolnăvi în tot timpul anului. În această zi – Marţea vaselor – se spune că gospodinele trebuie să cureţe toate vasele în care s-a gătit de frupt în timpul Câşlegilor (perioada dintre posturi), altfel femeile vor fi blestemate şi postul nu va fi „primit”. În mod tradiţional, acum, în primele zile de Păresimi, începea ţesutul pânzei pentru straiele noi de Paşti.

Dar cea mai hazlie superstiţie, numită „spolocanie” constă în adunarea mai multor femei care se puneau pe băutura în prima zi de Post. Este lesne de înţeles că ele se turmentau, dar bărbaţii nu aveau voie să le… certe, fiindcă se credea că altfel nu mai creşte cânepa. Astăzi, superstiţia s-a mai subţiat, căci cine mai face straie din cânepă? Dar este bine să nu uităm de unde vin unele… apucături.
În sfârşit, în prima Sâmbătă a Postului, se prăznuieşte Sfântul Toader. În această zi nu se lucrează; se spune că cine munceşte acum va fi lovit de caii lui Sân Toader. Loviturile puteau fi boli sau dureri de cap. Fetele mari nu ieşeau din casă în acea zi pentru că se credea că aceşti cai se prefac în flăcăi care le răpesc. Şi nu există decât un singur leac: fetele să fugă şi să întoarcă toate oalele din casă, cu gură-n jos! În Sâmbăta de Sân Toader, tot satul se spala pe cap înainte de ivirea zorilor, deci înainte de a-şi scoate Sân Toader caii la păscut. Există superstiţia că vor avea motive de bucurie, căci acum: „Cresc cozile fetelor/ Cat cozile iepelor,/ Pletele flăcăilor,/ Cat coamele cailor”.
Astăzi, multe din motivele superstiţiilor s-au pierdut, ba chiar superstiţiile au fost înlocuite cu altele, dar este bine să nu le uitam; ele fac parte din folclorul nostru, care încet-încet se pierde…

*După ce aţi citit despre Superstiţiile Păresimilor vă invităm să citiţi câteva repere istorico-religioase ale Postului Paştelui – aici.

REDACŢIA