Una dintre amuletele adecvate zilei “spunerii DA” este “acquamarina” care asigură fidelitate şi o căsătorie fericită.
Voalul îmbrăcat de mireasă este considerat mai norocos dacă a fost donat/dăruit de o mireasă fericită.
Diamantul, purtat fie pe inelar fie la pulsul stâng, păstrează afectul conjugal, important este să fi fost un cadou.
În biserică atenţie la verighete! Nu le faceţi să cadă, în acest caz vor fi ridicate doar de cel care celebrează ritualul. Mai rău ar fi să rătăceşti sau să uiţi verighetele, neglijenţă care indică puţină nevoie de a săvârşi marele pas.
Majoritatea crede că obiceiul de a suna claxonul maşinilor din “cortegiul nupţial” serveşte pentru a atrage atenţia la trecerea mirilor, însă nu e chiar aşa, sunetul claxonului derivă din convingerea că făcând astfel se pun pe fugă spiritele rele.
Aruncatul orezului la ieşirea mirilor din biserica este considerat un augur de bogăţie şi veselie. În unele părţi, orezul e acompaniat şi de monede sau confetti.
Patul soţilor trebuie pregătit în seara dinaintea nunţii de două fete “mari”, în semn de puritate.
Este interzis sub orice formă să-ţi vezi soţul după miezul nopţii.
Buchetul de flori
În fine, clasicul aruncat de buchet la finalul ceremoniei. Mireasa întoarsă cu spatele la un grup de prietene prezente la ceremonie, îşi aruncă buchetul. Pentru fata care reuşeşte să-l prindă reprezintă bucuria că poate să primească în curând o cerere în căsătorie. În antichitate florile folosite erau acelea de portocal care pe lângă faptul că simbolizau abundenţă, fericire şi prosperitate, însemnau şi o cerere în căsătorie.
REDACŢIA
