Skip to content

Category: Sărbători, tradiţii şi obiceiuri

Bătutul pernelor – 14 Noiembrie – 24 Decembrie

Postul Crăciunului – Obiceiuri şi superstiţii Obiceiurile sunt legate de Lăsata Secului, când se fac plăcinte cu brânză, se bea vin şi se mănâncă friptură. Dar superstiţia spune că dacă pieptul găinii adusă la masă este gras, iarna va fi grea, viscolită şi geroasă. Dimpotrivă, pieptul slab al găinii prevesteşte o iarnă blândă şi o vară rodnică. În unele părţi ale ţării, fetele mari care nu şi-au găsit încă ursitul, procedează la „bătutul pernelor”; se crede că o astfel de „corecţie” îmblânzeşte soarta, care le va aduce în prag peţitori. Mai sunt câteva superstiţii: se spune că nu e bine…

De unde vine Moş Nicolae?

Superstiţiile zilei de 6 Decembrie Ideea de „Moş Nicolae” a apărut cu multe mii de ani înainte, în Scandinavia, unde se spunea că zeul lor suprem, Odin, aducea copiilor daruri. Şi în nordul Germaniei se spune că cel căruia acum îi spunem Moş Nicolae, era atunci zeul Thor, care conducea o caleaşcă trasă de două capre numite Cracker (Spărgătorul) şi Cruncher (Ronţăilă). Numeroase popoare cunosc în tradiţia lor pe Moş Nicolae sub diverse forme. La creştinii din Ghana, moşul vine din junglă, în Hawai vine cu barca, în Danemarca soseşte cu o sanie trasă de reni şi cu elfi care-l…

Superstiţii de Ignat – 20 Decembrie

Din vremurile întunecate ale precreştinismului a rămas obiceiul ca la sfârşitul anului să faci sacrificii. La noi, românii, ritualul tăierii porcului are loc la 20 Decembrie, de Ignat. De unde vine acest obicei? În vechime oamenii au observat că până în preajma solstiţiului de iarnă, Soarele îşi “pierde puterea”. Astfel, precreştinii sacrificau un animal, de obicei un porc, pentru a oferi sângele său Soarelui, ca să se întremeze. Nu este exclus ca în vremurile de demult să fi fost sacrificaţi chiar oameni; la noi există zicala „Ignatul are rânduit să moară negreşit un om de ziua sa” ceea ce ar…

Crăciunul şi Anul Nou – Originile Superstiţiilor

Deşi omul creştin a primit o „lege” a salvării (prin sacrificiul lui Iisus Christos), în adâncul subconştientului său a rămas tributar fricii de elementele naturii, de rele, de boli, de „ceva” nefast, încă din adâncurile istoriei umanităţii, când nu ştia cum să se apere, să se ferească de ele. Subconştientul colectiv păstrează frica ancestrală, sentiment care-l face pe om vulnerabil şi, nu este întâmplător ca, superstiţiile dăinuie cu străşnicie mai ales în mediul rural, mai puţin emancipat. Dar mai interesant este că nici credinţa religioasă nu-i opreşte pe oameni să păstreze şi să transmită o sumă de superstiţii care, dacă…

Sfinţii Mihail şi Gavriil – 8 Noiembrie – Obiceiuri şi superstiţii

În ziua de 8 Noiembrie se cinsteşte întregul sobor al îngerilor, împreună cu Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. Despre Arhanghelul Gavriil ştim că este vestitorul lui Ioachim şi al Anei, părinţii Mariei, că o vor avea pe aceasta, la bătrâneţe. De asemenea, Arhanghelul Gavriil a vestit-o pe Fecioara Maria că va naşte pruncul Tatălui Ceresc, pe Iisus Christos, Salvatorul şi Izbăvitorul nostru. Arhanghelul Mihail este considerat ca fiind căpetenia oştilor cereşti-îngereşti, acela care, la sfârşitul lumii va lupta cu Diavolul si Satana şi despre care se spune că nu stă în Răi decât în Vinerea Mare şi de Paşti, în…

Ovidenie (21 Noiembrie) – Obiceiuri şi superstiţii

Ovidenia, ziua intrării Maicii Domnului în Biserică este socotită în popor drept zi magică. În această zi se fac previziuni despre vreme şi oamenii se împacă unii cu alţii prin iertare. Există superstiţia că dacă pui la icoane un vas cu apă şi aprinzi o lumânare, apa respectivă poate fi bună de leac în diverse boli. Se spune că în ziua de Ovidenie se deschid cerurile şi, acum, cei neprihăniţi cu duhul pot înţelege „graiul” animalelor. De Ovidenie se ung uşile şi ferestrele cu usturoi împotriva relelor şi a farmecelor care acum încep să lucreze. Se fac pomeni pentru cei…

Săptămâna Albă – 12-18 Februarie 2018

Săptămâna dintre duminica Lăsatului Sec de carne şi cea a Lăsatului Sec de brânză, ultima săptămână dinaintea începerii Postului Sfintelor Paşti, este denumită Săptămâna Albă sau Săptămâna Brânzei sau Săptămâna Nebunilor sau a Bondrisilor, după zona în care ea se ţine şi ea nu cade în toţi anii între aceleaşi date. I se mai spune „a nebunilor”, deoarece în această săptămână numai proştii, nebunii sau urâţii satelor mai fac nuntă; acum doar celor văduvi sau văduve le este permisă nunta, pentru că tinerii au tot timpul pentru acesta în Câşlegi (perioada dintre posturi când este îngăduită mâncarea „de dulce” sau…

Superstiţiile Postului Mare – Superstiţiile Păresimilor

19 Februarie – 7 Aprilie 2018 De Postul Mare, cel al Sfintelor Paşti, denumit şi Păresimi (care vine de la latinescul „quadragesima”), se leagă multe obiceiuri, dar şi mai multe superstiţii. În prima zi a Păresimilor, în „Lunea curată” sau „luna păstorilor”, se făcea o masă mare cu mai multe familii şi se mânca doar „borş holtei”, adică borş curat fără legume, pentru a se curăţa gura şi stomacul de mâncăruri „de frupt” sau „de dulce”. Tot în această primă zi de Luni din Post se coceau turte simple menite Maicii Domnului şi date ciobanilor pentru ca turmele de oi…

Obiceiuri, tradiţii şi superstiţii de Sâmbăta Morţilor şi Rusalii – 27 Mai 2018

Pogorârii Sfântului Duh îi corespunde o străveche sărbătoare, Rusaliile. În tradiţia românească rusaliile sunt fiinţe rele; de ziua lor nu este bine să te scalzi, căci eşti în pericol de înec. Pentru a se feri de ele, oamenii poartă frunze de pelin. Tot atunci, se joacă un dans ritual de origine străveche şi neclară, cu funcţie magică, despre care superstiţia spune că poate vindeca. Este vorba despre Căluşari. Superstiţia că ei pot vindeca era în strânsă legătură cu străvechiul cult solstiţial al soarelui, astrului zilei cerându-i-se ajutorul pentru vindecare şi roade bogate. Căluşarii dansează în cerc, în horă, întruchipând mersul…