Category: Sărbători, tradiţii şi obiceiuri

În ziua de 8 Noiembrie se cinsteşte întregul sobor al îngerilor, împreună cu Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. Despre Arhanghelul Gavriil ştim că este vestitorul lui Ioachim şi al Anei, părinţii Mariei, că o vor avea pe aceasta, la bătrâneţe. De asemenea, Arhanghelul Gavriil a vestit-o pe Fecioara Maria că va naşte pruncul Tatălui Ceresc, pe Iisus Christos, Salvatorul şi Izbăvitorul nostru. Arhanghelul Mihail este considerat ca fiind căpetenia oştilor cereşti-îngereşti, acela care, la sfârşitul lumii va lupta cu Diavolul si Satana şi despre care se spune că nu stă în Răi decât în Vinerea Mare şi de Paşti, în…

Ovidenia, ziua intrării Maicii Domnului în Biserică este socotită în popor drept zi magică. În această zi se fac previziuni despre vreme şi oamenii se împacă unii cu alţii prin iertare. Există superstiţia că dacă pui la icoane un vas cu apă şi aprinzi o lumânare, apa respectivă poate fi bună de leac în diverse boli. Se spune că în ziua de Ovidenie se deschid cerurile şi, acum, cei neprihăniţi cu duhul pot înţelege „graiul” animalelor. De Ovidenie se ung uşile şi ferestrele cu usturoi împotriva relelor şi a farmecelor care acum încep să lucreze. Se fac pomeni pentru cei…

Săptămâna dintre duminica Lăsatului Sec de carne şi cea a Lăsatului Sec de brânză, ultima săptămână dinaintea începerii Postului Sfintelor Paşti, este denumită Săptămâna Albă sau Săptămâna Brânzei sau Săptămâna Nebunilor sau a Bondrisilor, după zona în care ea se ţine şi ea nu cade în toţi anii între aceleaşi date. I se mai spune „a nebunilor”, deoarece în această săptămână numai proştii, nebunii sau urâţii satelor mai fac nuntă; acum doar celor văduvi sau văduve le este permisă nunta, pentru că tinerii au tot timpul pentru acesta în Câşlegi (perioada dintre posturi când este îngăduită mâncarea „de dulce” sau…

19 Februarie – 7 Aprilie 2018 De Postul Mare, cel al Sfintelor Paşti, denumit şi Păresimi (care vine de la latinescul „quadragesima”), se leagă multe obiceiuri, dar şi mai multe superstiţii. În prima zi a Păresimilor, în „Lunea curată” sau „luna păstorilor”, se făcea o masă mare cu mai multe familii şi se mânca doar „borş holtei”, adică borş curat fără legume, pentru a se curăţa gura şi stomacul de mâncăruri „de frupt” sau „de dulce”. Tot în această primă zi de Luni din Post se coceau turte simple menite Maicii Domnului şi date ciobanilor pentru ca turmele de oi…

Pogorârii Sfântului Duh îi corespunde o străveche sărbătoare, Rusaliile. În tradiţia românească rusaliile sunt fiinţe rele; de ziua lor nu este bine să te scalzi, căci eşti în pericol de înec. Pentru a se feri de ele, oamenii poartă frunze de pelin. Tot atunci, se joacă un dans ritual de origine străveche şi neclară, cu funcţie magică, despre care superstiţia spune că poate vindeca. Este vorba despre Căluşari. Superstiţia că ei pot vindeca era în strânsă legătură cu străvechiul cult solstiţial al soarelui, astrului zilei cerându-i-se ajutorul pentru vindecare şi roade bogate. Căluşarii dansează în cerc, în horă, întruchipând mersul…