Skip to content

Category: Superstiţiile unui an

Superstiţii şi obiceiuri în luna FEBRUARIE (Făurar)

Denumirea populară a lunii Februarie mai este şi Faur, Făurar, Fluierar sau Luna Lupilor. Îi zice Făurar, după făurarii în fier (fierarii), care pregăteau fierul plugului pentru arat; există şi un fel de zicală, care spune că „Faur fereca şi desfereca/ Două săptămâni ferica/ Iar două desferica:/ Ninge şi plouă, /Îngheaţă şi dezgheaţă,/ E ger şi căldură”. Asta pentru că în Februarie noaptea îngheaţă pământul, iar ziua se dezgheaţă; dar şi pentru că este o lună destul de ciudată: geruri ca gerul Bobotezei şi căldură ca în Martie-Aprilie. Este luna când gospodarii satelor încep pregătirile pentru muncile câmpului, lucrul în…

Superstiţii şi obiceiuri în luna IANUARIE (Gerar)

Numită în popor Gerar, Ghenarie, Calindariu sau Cărindar, luna Ianuarie este începutul unui nou an, lună bogată în superstiţii şi obiceiuri populare. Această lună prilejuieşte cele mai multe superstiţii legate de prevestirea vremii de peste an; astfel, se spune că dacă Ianuarie este cald, atunci greul vine în Februarie, sau dacă este frig în Ianuarie – va fi cald în Iulie. Se spune că dacă în săptămâna dintâi după Anul Nou picură streaşinile, atunci vara poamele vor fi viermănoase. Dacă în Ianuarie este ger bun, atunci va fi vară călduroasă, iar dacă în luna asta va fi vreme domoală, vara…

Superstiţii şi obiceiuri în luna SEPTEMBRIE (Răpciune)

Denumirea populară a lui Septembrie este Răpciune sau Viniţel, adică luna vinului, căci începe culesul şi stoarcerea strugurilor pentru vin. Se spune că dacă tună în Septembrie, în luna lui Faur, adică în Februarie, va fi zăpadă multă şi anul va fi manos. Altă vorbă din popor spune că, dacă în această lună vor înflori scaieţii, asta înseamnă că va fi o toamnă lungă şi frumoasă; dar ducerea timpurie a rândunelelor înseamnă că şi iarna se va aşterne iute. 1 septembrie – Indictionul La 1 septembrie este Indictionul, adică începutul Anului Nou bisericesc. La sate, această zi se ţine pentru…

Superstiţii şi obiceiuri în luna MAI (Florar)

În popor se spune: Mai e Rai ; şi tot poporul este cel care numeşte luna Mai ca fiind Florar. Este lesne de înţeles de ce este luna aceasta numită Rai; pământul se umple de flori, vremea se încălzeşte şi pentru toate acestea şi multe altele, poporul sărbătorea venirea lui Florar cu multă bucurie. Armindeni Astfel era numită ziua de întâi de Mai, când se sărbătoreşte ziua Sfântului prooroc Ieremia, de la care se trage şi numele acestei zile: Armân sau Irmin den, însemnând ziua profetului Ieremia. În această zi se împodobesc uşile caselor cu crengi verzi, ca semn al…

Superstiţii şi obiceiuri în luna APRILIE (Prier)

Luna Aprilie sau Prier, debutează cu 1 Aprilie, ziua cuvioasei Maria Egipteanca, zisa la noi Maria Iteanca, această zi fiind consemnată în calendarul internaţional şi ca ziua păcălelilor (mai multe despre ziua păcălelilor – aici). Superstiţia spune că cine nu ţine această zi, va fi ispitit şi va păcătui, ca Maria Iteanca, iar cei care lucrează vor suferi de sminteli şi lovituri, ei, vitele şi păsările lor. Pe 11 aprilie este ziua Sfântului Antipa al dinţilor, iar cine nu-l cinsteşte, va suferi dureri mari de dinţi şi măsele. Superstiţii şi obiceiuri de Sfintele Paşti În Sâmbăta Mare se face pască;…

Superstiţii şi obiceiuri în luna OCTOMBRIE (Brumărel)

Luna Octombrie este zisă şi Brumărel, căci atunci începe să cadă bruma. Sunt multe superstiţii legate de această lună, cele mai multe legate de prevestirea timpului, astfel: dacă în Octombrie cade multă brumă şi zăpadă, luna Ianuarie va fi moale şi călduţă; dacă bubuie în Octombrie, sunt semne de iarnă uşoară; cu cât frunzele arborilor cad mai curând, cu atât mai roditor va fi anul următor. Sunt şi alte superstiţii şi obiceiuri, multe legate de cele două mari sărbători ale lunii: 14 Octombrie – Sfânta Cuvioasa Parascheva şi 26-27 Octombrie – Sfântul Mare Mucenic Dimitrie şi Cuviosul Dimitrie cel Nou.…

Superstiţii şi obiceiuri în luna AUGUST (Gustar)

August, numit în popor Gustar, Gustea, Secerar sau Măsălar, are în cursul său o seamă de sărbători pastorale, însoţite de un întreg alai de obiceiuri şi superstiţii. El începe cu două săptămâni de post, Postul Adormirii Maicii Domnului, care se socoteşte a fi tot atât de mare ca Postul de dinaintea Paştelui, din care se zice că este chiar rupt. Se spune că Postul Paştelui ţinea nouă săptămâni, dar oamenii intrau în primăvara prea slăbiţi şi, de aceea, s-au rupt două săptămâni din el şi s-au pus înaintea Sânta-Mariei Mari, când e belşug de legume şi zarzavaturi. Superstiţii în Postul…

Superstiţii şi obiceiuri în luna IULIE (Cuptor)

Denumită popular luna lui Cuptor, luna Iulie se mai numeşte şi luna fierbinţelilor şi a coacerilor. Se spune că aşa cât e de cald în luna lui Cuptor, tot aşa va fi de frig în Faur (sau Făurar, Februarie). Lună prin tradiţie consacrată secerişului, temerea principală a oamenilor era aceea de a nu-şi pierde recolta obţinută cu atâta trudă. De aceea, luna iulie este plină de zile în care este evitat lucrul, din dorinţa de a nu chema grindina sau incendierea grânelor. Ana-Foca În prima zi a lunii este Ana-Foca, o sărbătoare a focului, care poate cuprinde tot ce are…

Superstiţii şi obiceiuri în luna IUNIE (Cireşar)

Luna Iunie, zisa Cireşar, Cireşel sau Luna Cireşelor, când – pe vremuri – gospodarii uscau cireşe şi vişine pentru iarnă, are pe seama sa o mulţime de superstiţii. Se spune că dacă tună mult şi fulgeră în Iunie, atunci vara are să fie nouroasa; se mai spune „Rusalii umede – Crăciun gras”, cu sensul că dacă plouă de Rusalii, vom avea belşug de Crăciun. Dacă vântul de miazănoapte bate în Iunie, atunci grâul va da rod bogat; dacă plouă în Iunie, va fi grâu, dar nu va fi mălai. Sunt multe superstiţii, dar şi obiceiuri în luna Iunie, iar cele…

Superstiţii şi obiceiuri în luna MARTIE (Mărţişor)

Luna Martie are mai multe denumiri populare; sătenii îi mai spun Germănar (încolţitor), Mărţişor sau Făurel. Această lună de început de primăvara a născut multe superstiţii, mai ales despre vreme, care acum este extrem de capricioasă şi, cu toate astea, este şi foarte bună prevestitoare. Astfel, se zice că dacă luna Martie-i vântoasă, luna Mai va fi frumoasă sau că tunetele în Martie arată un an mănos. Dacă în Mărţişor nu poţi semăna ovăzul de ploi multe, nici toamna nu vei putea semăna grâul de ploi multe sau dacă va cânta cucul în Martie, anul va fi bogat. Altă superstiţie…

Superstiţii şi obiceiuri în luna DECEMBRIE (Undrea)

Denumirea populară a lunii Decembrie este Undrea, dar şi Luna lui Cojoc, Ningău sau Luna lui Andrei; sunt şi ziceri populare despre luna Decembrie: „În Undrea, iarna-i grea” sau „Undrea geros aduce an manos” şi se spune că această lună fiind geroasă, gerul înţeapă de parcă-ţi baga ace, undrele, andrele în piele. În categoria prevestirilor de timp, vecine cu superstiţia, se mai spune că „De va fi Crăciun ploios, va fi Paşte friguros” sau “cum va fi vremea la începutul lui Decembrie, tot aşa va fi timp de zece săptămâni”. Zilele Bubatului Luna Decembrie începe cu ciclul de sărbători trinitare,…

Superstiţii şi obiceiuri în luna NOIEMBRIE (Brumar)

Noiembrie este numit în popor Brumar, deoarece este vremea brumei şi promoroacei, sau este numit Vinar adică luna vinurilor, căci în Noiembrie este vremea fermentării şi limpezirii vinului în butoaie. În calendarele populare de pe vremuri erau multe sfaturi şi poveţe legate de lucrările gospodăreşti ale acestei luni, dar şi pentru practicile de medicină populară, descântece şi sfaturi oraculare, prin care se puteau face farmece. Luna începe cu ziua întâia, a doctorilor fără de arginţi Cosma şi Damian (detalii aici); un timp ritual când sfinţii sunt invocaţi în descântece de lingoare (febră tifoidă) şi de răul copiilor (epilepsie), deoarece sfinţii…