Superstiţiile zilei de 6 Decembrie
Ideea de „Moş Nicolae” a apărut cu multe mii de ani înainte, în Scandinavia, unde se spunea că zeul lor suprem, Odin, aducea copiilor daruri. Şi în nordul Germaniei se spune că cel căruia acum îi spunem Moş Nicolae, era atunci zeul Thor, care conducea o caleaşcă trasă de două capre numite Cracker (Spărgătorul) şi Cruncher (Ronţăilă). Numeroase popoare cunosc în tradiţia lor pe Moş Nicolae sub diverse forme. La creştinii din Ghana, moşul vine din junglă, în Hawai vine cu barca, în Danemarca soseşte cu o sanie trasă de reni şi cu elfi care-l ajută. Polonezii spun că darurile din ghetuţele copiilor vin din stele, ungurii susţin că îngerii aduc copiilor bomboane sau nuieluşe, iar în Siria darurile sunt aduse de o cămilă tânără. La noi se spune doar că Moş Nicolae aduce daruri copiilor cuminţi şi nuieluşe celor răi.
În popor se spune că odată cu venirea zilei de Sf. Nicolae, iarna poate începe. Dacă pe 6 Decembrie ninge, este semn că Moşul îşi scutură barba. De Sf. Nicolae se pun crenguţe de pomi roditori în apă, la căldură, dacă acestea înverzesc până la Anul Nou acesta va fi mânos. Ziua de 6 Decembrie este numită în popor şi Sănicoară. Se spune că în această zi binele învinge răul prin credinţa lui Sănicoară şi astfel se încheie perioada de făcut farmece, vrăji şi prevestiri, care nu vor fi reluate până la Anul Nou.
Gospodarii încep pregătirile pentru Ignat şi pentru Sărbătoarea Crăciunului.
*Citeşte şi „Sfântul Nicolae – istoric” – aici.
REDACŢIA
