Cineva spunea că noi, românii, avem multe superstiţii, iar alte popoare n-ar avea! Este greşit să credem asta; toate popoarele au superstiţii, unele chiar comune cu altele, sau, în orice caz, foarte asemănătoare. Astăzi vom vorbi despre unele superstiţii din Germania şi vom vedea că unele dintre acestea seamănă cumva cu ale noastre. Aşa, de pildă este superstiţia cu 13 persoane la masă, numai că în Germania se completează aceasta; dacă sunt 13 persoane la masă, cea care stă cu faţa la o oglindă, va muri în anul acela. De asemenea, superstiţia spune că dacă porţi o panglică albastră, eşti protejat de ghinion; sau, de vei vedea o stea căzătoare pe 10 August – de Sfântul Laurenţiu – îţi vei visa alesul sau aleasa. Cei din Germania cred că pe unde trece o lehuză, va cădea traznetul şi grindină, pentru că lehuza este considerată „necurată” până la molitva de 40 de zile, dacă are un băiat, şi 80 de zile dacă nou-născutul este o fată. Oricum, ea nu iese din odaia ei înainte de 9 zile, pentru că altfel va avea necazuri şi ea şi copilul. O altă superstiţie spune că nu e bine să arunci orez peste miri, ci flori, pentru că acestea să le facă viaţa mai bună. O altă categorie de superstiţii, sunt cele legate de Iarnă sau Solstiţiu. Acestea sunt, pe cât de amuzante, pe atât de interesante. Iată-le:
Superstiţii de iarnă
Se ştie că în Germania a apărut pentru prima oară „moda” bradului de Crăciun; tot ei au inventat şi dulciurile sub formă de iepuraşi pentru Paste. Ca şi la români, în Germania există obiceiul tradiţional de Anul Nou să se toarne plumb topit în apă rece; acesta ia diferite forme, pe care germanii le interpretează. Forma de sac înseamnă bogăţie, o siluetă de femeie aduce pierdere de bani (!), o stea arata norocul şi bucuria, o inimă sau un cerc simbolizează o nuntă, un vas – călătorii, iar un animal prevesteşte belşug pentru tot anul. Există superstiţia că nu trebuie să laşi farfuria goală în această noapte; lăsând puţin din fiecare fel de mâncare pe marginea farfuriei, atragi norocul şi îţi asiguri bunăstarea. Pentru un an bogat, germanii mănâncă de Anul Nou crap. Tot astfel, pentru a afla cum va fi vremea în anul care vine, se taie 6 cepe, se sărează, se pun într-o pereche de pantofi şi apoi sunt depozitate în pod sau într-o cameră apropiată de cer; dacă sarea rămâne uscată, înseamnă că vremea va fi favorabilă, daca sarea este dimpotrivă – va fi vreme rea. Pâinea de Anul Nou, o pâine specială, cu fructe confiate, nuci şi alune, este nelipsită de sărbători; în ea se afla o monedă, iar cel care o găseşte va avea noroc tot anul. La sate, ca sa nu le poarte nenoroc, femeile nu întind rufe şi nici nu spală în perioada 25 Decembrie – 6 Ianuarie, numita perioada celor „12 nopţi sfinte”, unde cerurile se deschid, iar rugăciunile sunt cel mai bine auzite de către lumea Spirituală. Totodată, superstiţia de origine germanică spune că visele din noaptea de Anul Nou se împlinesc. Dar nici ei nu dorm prea mult în această noapte!
Superstiţii de solstiţiu
În întreaga Germanie era cunoscută baia de solstiţiu de Sfântul Johannes, adică de ziua Sfântului Ioan Botezătorul. Superstiţia spune că spală toate nenorocirile şi supărările şi că ajută să se împlinească toate dorinţele; de aceea această baie era făcută numai într-o apă curgătoare. În Macklenburg, la solstiţiul de vară se atârnă crengi de arţar la uşi şi ferestre, şi se pun pe câmpurile de cartofi şi in; superstiţia este fermă în a susţine că astfel se îndepărtează vrăjitoarele şi toate forţele demonice. Frunzele de arţar, culese în această zi şi uscate, vindecă orice rană şi înlătură durerile de cap. Se mai spune că dacă vezi o furnică roşie este de bun augur, dar dacă o găseşti în portofel, eşti un om „făcut” – te îmbogăţeşti. În Silezia şi Bavaria se manaca turte din aluat, cu flori de soc, prăjite în untură, pentru că astfel vei fi tot anul sănătos. În Germania este socotit un sacrilegiu să tai un copac de soc, căci îţi arde casa sau îţi moare cineva din familie; Hans Christian Andersen vorbeşte într-unul dintre basmele sale despre această superstiţie. Superstiţia spune că o crenguţă de soc, la uşi şi ferestre, apară casa de necazuri şi boli, asigurând bunăstarea acelei case. Se spune că este bine să culegi şi să mănânci petalele florii numită „albăstrică”, la miezul nopţii de Sf. Johann, pentru ca astfel vei avea noroc în toate. În Wogtland, dacă o fată aruncă buchetul de flori de Sânziene prin uşa deschisă sau îl da prin fereastră, îşi va găsi ursitul în acel an; în Mecklenburg buchetul de flori se pune sub pernă, deoarece se spune că visele din noaptea sânzienelor se împlinesc.
Radu Botez – parapsiholog – Senior Editor
Co-autor a Ediţiei de colecţie: “Între psihologie şi parapsihologie” – click aici
www.parapsiholog.ro
