Minunată Japonie, cu frumoasele ei tradiţii: ceremonia ceaiului şi teatrul Kabuki, grădinile japoneze, pline de linişte şi reculegere, care reprezintă întreg universul cu toate elementele sale, cu lanternele sale şi figurile origami, cu chimonoul tradiţional şi codul samurailor… Se putea oare, ca pe lângă tradiţii să nu existe superstiţii? Există, şi sunt legate de diferitele aspecte ale vieţii, de numere, de zile, de mâncare, de religie şi ceremonii. Despre toate acestea veţi citi în cele ce urmează.
Superstiţii de Rokuyo
Dar, ce înseamnă „Rokuyo” ? Până în secolul al XIX-lea, japonezii foloseau calendarul lunar, în care săptămâna avea 6 zile, numite, toate, Rokuyo, iar fiecare zi în parte avea propriul nume, astfel: Taian, Butsumetsu, Senbu, Tomobiki, Shakko şi Sensho. Deşi în zilele noastre japonezii folosesc calendarul solar, superstiţiile s-au păstrat. Iată zilele Rokuyo, fiecare cu superstiţiile şi cu semnificaţiile ei:
• Sensho, aduce noroc dimineaţa, înainte de amiază şi ghinion după amiază; este o zi bună pentru începuturi, dar numai dacă acestea se petrec dimineaţa.
• Tomobiki; se crede că în această zi li se pot întâmpla lucruri rele prietenilor; în această zi nu se fac înmormântări, deoarece decedatul va trage şi pe alţii după el.
• Senbu aduce ghinion dimineaţa, înainte de prânz şi noroc după amiază.
• Butsumetsu taian este ziua cea mai norocoasă şi, bineînţeles, cea mai bună pentru nunţi.
• Shakko este ziua plină de ghinion, cu excepţia intervalului 11:00-13:00 zise „orele calului”, ore care aduc noroc.
Zilele Rokuyo sunt uşor de calculat; 1 Ianuarie este întotdeauna Sensho; 1 Februarie începe cu Tomobiki; 1 Martie începe cu Senbu, şi aşa mai departe, în ordinea de mai sus. A mai existat un calendar, în care fiecare săptămână avea 12 zile, şi în care, conform superstiţiei, de două ori pe lună erau zilele Sanrinbo. Aceste Sanrinbo sunt zile aducătoare de ghinion, când nu se porneşte în călătorie, nu se încep construcţii şi altele. Nunţile, operaţiile, externările nu se vor face niciodată în zile Sanrinbo.
Superstiţiile legate de Rokuyo sunt luate foarte în serios, mai ales în domeniul afacerilor: proiectele comerciale şi domestice japoneze încep întotdeauna într-o zi de Taian, astfel că se aşteaptă sosirea acestei zile faste pentru a demara ceva.
Superstiţii legate de numere
Numărul 4 aduce ghinion, deoarece se pronunţă ca şi cuvântul „shi” care înseamnă moarte; niciodată un japonez nu va face cadouri compuse din patru obiecte, iar în hoteluri şi spitale, lipseşte camera nr.4. Şi numărul 9 este considerat nenorocos, deoarece una din citirile sale este „ku”, ceea ce înseamnă „durere”, „suferinţă”; aceeaşi regulă pentru spitale; există clădiri care nu au etajele 4 şi 9 (etajele există, dar lipsesc numerele). La fel, numerele de înmatriculare ale maşinilor nu conţin numerele 4 şi 9, iar un număr „bun” costa mult. Sub influenţa culturii occidentale, japonezii au început şi ei să se teamă de ghinionistul nr.13! Zilele 4 şi 14 sunt considerate aducătoare de ghinion, iar datele de 15 şi 28 ale lunii sunt considerate norocoase. Cea mai „neagră” zi, cea mai ghinionista dintre zilele săptămânii, este ziua în care a murit Buddha, fiind cea mai rea zi, în mod special pentru nunţi.
Superstiţii legate de ceremonii
Dacă întâlneşti pe stradă un alai de înmormântare, aceasta întâmplare aduce ghinion pentru toată ziua. Superstiţia spune că nu e bine să laşi beţişoarele de mâncat înfipte în mâncare, mai ales în orez, pentru că la înmormântare se înfig beţişoarele într-un bol cu orez şi se pun pe altar. Alt obicei la înmormântare este cel al trecerii oaselor după incinerare, de la un membru al familiei la altul, cu beţişoarele; de aici superstiţia că, la masă, nu e bine să treci mâncarea de la unul la altul cu beţişoarele. Nu e bine să aşezi asternutul-pat spre alt punct cardinal decât Sud; perna de dormit să nu fie niciodată îndreptată spre Nord, deoarece aşa se aşează morţii, conform tradiţiei budiste. Dacă nu poţi evita o procesiune mortuară, ascunde degetul mare în pumn şi ţine-l aşa până trece; aşa îţi protejezi părinţii de moarte, căci acesta este „părintele degetelor”. Când se întorc de la înmormântare, japonezii aruncă pe ei şi pe hainele lor sare, pentru a alunga spiritul decedatului, care-i poate urmări până acasă.
Superstiţii despre mâncare
Există superstiţia că dacă mănânci de Anul Nou mochi, vei fi sănătos tot anul. Mochi este o prăjitură care se serveşte cu supa de boabe de soia misoshiro (de notat că fiind foarte lipicioasă, aceasta este periculoasă pentru copii şi bătrâni, dar tot se mănâncă, pentru a respecta superstiţia). Altă superstiţie japoneză spune că dacă vei mânca ţipar prăjit şi pepene galben la aceeaşi masă, vei muri otrăvit.
O altă superstiţie este legată de ziua de 3 Februarie când, conform vechiului calendar, se sărbătorea venirea primăverii. Atunci se mănâncă boabe de soia şi se aruncă boabe de soia din casă, în timp ce se spune „fuku wa uchi, oni wa soto” adică „norocul înăuntru, ghinionul afară”; acest lucru este considerat aducător de noroc în noul an început. În limba japoneză, boabele de soia se cheamă „mame”, iar silinţa şi munca sârguinciosă se cheamă „mamemameshii”; de aceea, în această zi, se obişnuieşte masa cu boabe de soia; numărul de boabe pe care-l mănânci coincide cu vârsta pe care o ai; superstiţia spune că cine mănâncă astfel, va deveni mai puternic.
*Citeşte şi Japonia, horoscop şi divinaţie – aici
dar şi despre Samuraii şi codul samurailor – aici
Radu Botez – parapsiholog – Senior Editor
Co-autor a Ediţiei de colecţie: “Între psihologie şi parapsihologie” – click aici
www.parapsiholog.ro
