O specie pe cale de dispariţie – Coşarul
Îmi amintesc cu nostalgie de un cântec din tinereţe, care spunea: „Ţi-a ieşit coşaru-n drum/ O să ai noroc de-acum”. Tot „natul” închidea ochii o clipă, îşi punea o dorinţă în gând şi apoi încerca să-l atingă pe coşar ca să i se împlinească dorinţa. De ce era coşarul aducător de noroc? Pentru că, pe atunci, dacă nu erau bine curăţate coşurile de fum şi zgură, ele puteau provoca incendii devastatoare. Din păcate, acum, coşarul este o specie pe cale de dispariţie; el se păstrează doar ca simbol al norocului sub formă de mărţişor sau amuletă. Mare păcat, pentru că acum, dacă ţi se strică vreun calorifer şi chemi instalatorul, asta nu se mai cheamă noroc !
Animăluţe „norocoase”
„Gărgăriţă, gărgărea, Zboară la iubirea mea”. Aşa cântau pe vremuri, mai ales fetele, crezând că încotro va zbura gărgăriţa acolo le era ursitul. Mai înainte se credea că gărgăriţele erau „ajutoarele” Maicii Domnului, că apără copiii şi vindecă bolile; de aceea purtăm gărgăriţe ca mărţişor sau sub formă de amuletă.
Delfinii sunt şi ei aducători de noroc; cel puţin aşa spun marinarii care, dacă îi văd spun că sigur vor avea un drum norocos, fără furtuni. Indienii au credinţa că delfinii comunică cu cei dispăruţi; iar în Grecia antică uciderea unui delfin era pedepsită cu moartea. Şi astăzi, credem că dacă purtam o mică figurină cu un delfin vom avea noroc.
Iarbă şi fier
Dacă găseşti în iarbă un trifoi cu patru foi, o să ai cu siguranţă noroc. De ce? Mărturisesc că nu ştiu dar, probabil tocmai pentru că se găsesc aşa de greu, că de aia îl cheamă „tri-foi” ca să aibă doar trei foi. Probabil că trifoiul cu patru foi o fi vreun Rege de-al trifoiului. În popor se spune că cel care-l găseşte este aparat de ghinioane şi vrăji.
O altă “vedetă” a superstiţiilor este şi potcoava. Potcovitul cailor cu potcoave de fier se datorează grecilor, care-au şi considerat că ea poartă noroc deoarece îmbunătăţise „performanţele” cailor. Că purtător de noroc, potcoavă apară de vrăjitorii şi duhuri rele. De obicei, o potcoavă găsită, ca să-şi exercite puterea de apărare era agăţată deasupra uşilor; neapărat cu deschizătură în sus, ca să nu cadă norocul din ea!
Amulete şi brelocuri…
Astăzi, aceste „vedete” ale superstiţiei aducătoare de noroc nu mai pot fi găsite – unele – în stare naturală. Şi, unde să le găseşti? Între betoane? Aşa că, omul, descurcăreţ din fire, se mulţumeşte să le poarte ca amulete sau brelocuri. Dar la superstiţia că le poartă noroc tot nu renunţa!
Radu Botez – parapsiholog – Senior Editor
Co-autor a Ediţiei de colecţie: “Între psihologie şi parapsihologie” – click aici
www.parapsiholog.ro
