Superstiții .ro Posts

Cu origini în străvechile misterii tracice, datina “paparudelor” este o invocare ritualică a ploilor, făcută la vreme de secetă în mai toate regiunile ţării, cu deosebire în cele mai ameninţate de secetă, cum sunt Oltenia, Muntenia, Dobrogea, dar care se regăsesc şi în Moldova şi Câmpia Transilvană. Paparudele Dimitrie Cantemir în a sa “Descriptio Moldavie” pomeneşte şi descrie acest obicei, atât de popular în vremea aceea la sate, dar şi în micile târguri. Denumit “papaluga”, obiceiul paparudelor în Moldova, era descris ca fiind un “joc” al fetelor foarte tinere, de până-n 10 ani, care, îmbrăcate în frunze, foi şi iarbă,…

Ştim deja că superstiţiile “operează” în cele mai variate domenii şi situaţii; deci nu-i de mirare că nici breasla marinărească nu scapă de ele. Vom vedea câteva dintre acestea şi unele întâmplări legate de ele. Vineri – zi cu ghinion Se spune că ziua de vineri este pentru marinari purtătoare de ghinion şi că nu e bine să urci pe navă cu piciorul stâng sau să pleci pe mare într-o zi de vineri. Tocmai pentru a dovedi că superstiţia cu ziua de vineri este o teamă prostească şi fără temei, pe la anii 1800, în Anglia, a fost echipată o…

Cu ceva timp în urmă, mass-media de la noi (şi, probabil, nu numai), a „vuit” de o întâmplare de prin Oltenia, unde sătenii au dezgropat un „moroi”, dând foc inimii acestuia, iar cenuşa amestecată cu apă (probabil, sfinţită) a fost băută de rudele mortului pentru a fi ferite de nenorociri şi „bântuire”! Dar ce este un moroi? Credinţă populară românească creditează pe morţi cu puterea de a bântui – adică de a umbla pe această lume după moarte – şi a speria rudele, duşmanii şi uneori chiar prietenii. Acestora, spun ţăranii, li se întâmplă numai lucruri rele din pricina moroilor:…

Ora fixă Dacă te uiţi la ceas şi este ora fixă de exemplu la 10:00, înseamnă că “cineva” te iubeşte, un minut înainte de ora exactă, că te-a iubit, iar un minut după, că te înşeală. Cât despre ora 10:10, 11:11, 13:13, 00:00 sau 03:00, în partea de Nord-Vest a Chinei, se mai spune că sunt orele în care porţile către Divinitate sunt deschise. În India, aceste ore, au o conotaţie oarecum mistică, ele fiind considerate orele în care lumile paralele se întâlnesc. Alte superstiţii despre vreme şi timp Ca să ai noroc tot anul, poartă haine noi, roşii, de…

Folclorul românesc conţine multe descântece de deochi sau altfel spus, de “săgetătura”, deochiul fiind considerat în popor ca o boală de natură magică. Era considerat, şi încă este, ca fiind “vătămarea” cu privirea, cu uitătura, cum se spune. Cel deochiat se îmbolnăveşte, sticla se sparge, vita cade bolnavă şi ea; cel mai adesea sunt deocheaţi copiii. Când cineva se miră prea mult, admira prea tare o persoană, un obiect sau un animal, acela poate deochea subiectul respectiv. Poporul socoteşte această acţiune magică, deşi ea este un fel de vrajă involuntară, provocată de însuşirea pe care o posedă unii de a…

Zânele sunt, în tradiţia populară, divinităţi feminine şi, în basmele şi legendele româneşti sunt considerate zâne-bune. Se spune despre ele că locuiesc în palate de cleştar, în preajma apelor sau sub oglinga lacurilor. În unele regiuni, se spune că locuiesc în păduri formate preponderent din fagi; izvoarele aflate în pădurile de fagi fiind locuite predilect de zâne. Apele în care aceste zâne locuiesc sunt bune pentru vindecarea bolilor. Deoarece zânelor nu le place ca teritoriul să le fie călcat de picior omenesc, sătenii se feresc de locurile acelea, iar dacă merg din greşeală pe-acolo, superstiţia populară le oferă un mod…

Deoarece suntem în plină criză, preţurile au luat-o razna, locurile de muncă s-au rărit şi numărul şomerilor s-a mărit, este de presupus că numărul fumătorilor să înceapă să scadă, căci oamenii nu-şi vor mai putea permite să cheltuiască bani pe un viciu, pe ceva nefolositor. Odată cu fumătorii vor dispărea şi obiceiurile şi superstiţiile acestora, de aceea, ne grăbim să consemnăm aici câteva dintre acestea. Încă de la deschiderea pachetului cu ţigări, superstiţia începe să-şi facă simţită apariţia, astfel: dacă, odată deschis pachetul, un prieten va cere o ţigară, superstiţia spune că, dacă vreţi să-l păstraţi ca prieten, să luaţi…

Cine nu ştie că dacă găseşti un trifoi cu 4 foi, vei avea noroc „cu carul”? Iar dacă vei găsi unul cu 5 foi, e clar că te-ai născut sub o stea norocoasă! Dar superstiţiile legate de plante conţin o paletă mult mai amplă dintre acestea care, fie aduc noroc, fie aduc ghinion, fie sunt socotite (pe drept sau nu) a fi tămăduitoare, fie servesc la farmece şi vrăji. Ne vom ocupa acum de aceste plante benefice sau malefice şi superstiţiile legate de ele. „Sorcova” superstiţioasă Pe vremuri, la şosea, se făceau aşa-zisele „bătăi cu flori”, prilej de veselie, ocheade…

Înfricoşaţi de orice manifestare a elementelor naturii: fulgere, erupţii vulcanice, cutremure, strămoşii noştri căutau şi găseau de multe ori explicaţii foarte „interesante” pentru a motiva producerea lor. Dacă omul primitiv considera aceste manifestări ca fiind ale unor zeităţi sau ca pe nişte pedepse pentru faptele, acţiunile lor, nici după trecerea timpului oamenii nu s-au lepădat de această frică. Cu atât mai mult speriindu-i eclipsele, care oricum şi azi îţi dau fiori şi nelinişte. Considerându-le „semne cereşti” aducătoare de calamităţi, secetă, ciumă şi altele, au căutat întotdeauna să încerce să priceapă cam ce anume înseamnă. Până să afle cu adevărat, să…