Superstiții .ro Posts

Ziua Păcălelilor şi Ziua internaţională a păsărilor. Dar pe noi ne interesează primul aspect. De unde vine? Cum se… manifestă? şi, ce superstiţii avem de 1 Aprilie? Ziua de 1 Aprilie a fost întotdeauna un prilej de distracţie şi, cum e sănătos să râzi, ne bucurăm şi noi când avem prilejul. Se pare că originile acestei zile se regăsesc, că multe alte obiceiuri, în schimbarea calendarului gregorian. Se spune că, odată cu această schimbare, mulţi nu s-au putut obişnui cu noile date ale sărbătorilor. şi atunci, în timpul lui Carol al IX-lea, mulţi neadaptaţi sărbătoreau Anul Nou la… 1 Aprilie!…

Poporul român numeşte ziua de 17 Martie a fiecărui an – Alexiile. În această zi este pomenit cuviosul Alexie, zis „omul lui Dumnezeu”; românii îi mai spun şi „Alexie cel Cald”. Legenda spune că era fiu de împărat, cununat cu forţa de tatăl său; Alexie, după cununie, a plecat în pribegie şi apoi s-a călugărit. Murind egumenul acelei mănăstiri, călugării au vrut să-l aleagă pe Alexie, pentru credinţa lui, dar acesta s-a împotrivit. La stăruinţele lor, el a lepădat straiul călugăresc, s-a întors la curtea tatălui său, neştiut, unde a trăit într-o colibă, nerecunoscut de nimeni şi a murit tot…

Această zi de pomenire a celor 40 de Mucenici din Sevastia se sărbătoreşte întotdeauna pe 9 Martie. Cei 40 au fost soldaţii creştini sacrificaţi de către împăratul roman păgân Licinius, primind cununa martiriului ca vrednici apărători ai dreptei credinţe. Este o sărbătoare religioasă ortodoxă, care s-a suprapus peste tradiţia păgână a „Moşilor”, despre care se spune că alungă zilele de Babe şi aduc vremea bună. 9 Martie este ziua în care primăvara îşi intra în drepturi. Este obiceiul ca în această zi să se facă „mucenici” sau „sfinţişori”, pe care românii le fac şi le dau spre pomenire în ziua…

Nesecatul izvor de datini şi obiceiuri româneşti ne-a lăsat moştenire legenda fără sfârşit a Babei Dochia. Spun „fără sfârşit” deoarece ea se repetă în fiecare an şi aşa va fi, probabil, până cine-ştie când… Superstiţia spune că în perioada 1 – 9 Martie românii îşi aleg câte o zi din săptămână, de regulă ziua în care s-au născut, Luni sau Joi sau altă zi, şi că, după cum va fi ziua: noroasă, însorită, geroasă, ploioasă, caldă, aşa va fi tot anul celui ce şi-a ales ziua respectivă. Aceste zile sunt aşa-zisele BABE. Legenda spune că Dochia avea o turmă de…

O astfel de sărbătoare nu putea să dăinuie fără a creea şi superstiţii. Iată câteva dintre acestea: Se spune că dacă în ziua de Sf. Valentin găseşti o mănuşă, proprietarul acesteia îţi va fi alesul. Tot astfel, primul nume pe care îl auzi în această zi, va fi purtat de către cel sortit ţie. Dacă pe de-asupra capului tău zboară o vrabie în această zi, te vei căsători cu un om sărac. Dacă zboară un sticlete, căsătoria va fi cu un milionar. Altă drăguţă superstiţie: alege o păpădie şi suflă peste ea, câte pufuri rămân pe ea, atâţia copii vei…

“Dragobetele saruta toate fetele!” — numit si “Logodnicul pasarilor” Dragobete este numit Cupidonul romanesc. Considerat corespondentul autohton al lui Eros, Dragobete – fiul Dochiei, aratos si iubaret – este sarbatorit la sate pe data de 24 februarie. Patronul indragostitilor din Romania mai este numit si “Cap de Primavara” deoarece la aceasta data incepeau lucrarile agricole la sate. Legenda spune ca la inceputul primaverii, cand se trezeste natura, Dragobete oficia in cer nuntile pasarilor si animalelor, de unde si porecla ce i-a fost data: “Logodnicul pasarilor”. Dupa modelul nuntilor de primavara facute de Dragobete in aceasta perioada, obiceiul s-a extins si…

Obiceiuri şi superstiţii de Sfântul Vasile Sfântul Vasile (mai pe larg despre el aici) fiind prăznuit în prima zi a anului, 1 Ianuarie, poartă o mare încărcătură magică. Dacă Pluguşorul, Semănatul şi Sorcova sunt colindele obişnuite la romani, nu mai puţin cunoscute sunt Vasilca şi Colindele Sfântului Vasile. Acestei zile de 1 Ianuarie i se mai spune şi „Crăciunul mic”, deoarece tradiţia populară în anumite zone izolate ale ţării păstrează credinţa că Vasile ar fi fost numele dat la naştere Mântuitorului, Iisus fiind numele pe care acesta l-a primit mai târziu, odată cu taina Botezului. În această zi plină de…

La graniţa dintre superstiţie şi credinţă Botezul Cailor are loc la 6 Ianuarie al fiecărui an şi este o manifestare etnofolclorică tradiţională, despre care se spune că ar data de pe la anii 1900. Acest botez se face „la propriu” de către preoţi, la sate, fiind răspândit în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea. Se spune că cei ce-şi botează caii vor avea un an bun, cu recolte mănoase şi – de obicei – acest ritual este urmat de o alergare-întrecere de cai. Mulţi săteni cred că, deoarece calul este ajutorul omului în treburile gospodăreşti şi la muncă de pe câmp, el…

Se spune că Ajunul Bobotezei era o vreme de taină, un timp prielnic farmecelor, descântecelor, vrăjilor şi altor practici magice. Superstiţia mai spune că în noaptea dinspre Bobotează, animalele din grajduri vorbesc între ele despre vechi comori ascunse. Obiceiuri Boboteaza – Botezul Domnului – mai este numită şi Iordanul, după numele răului în care a fost botezat Mântuitorul. La Bobotează se sfinţesc toate apele, preotul aruncă o cruce de lemn într-o apă adâncă şi mulţi bărbaţi intră în apă aceea, încercând să o aducă înapoi. Cel care scoate crucea, se spune că are noroc tot anul. Mai nou, există obiceiul…

În popor se spune că dacă vrei să “sămeni” trebuie să începi după Adormirea Maicii Domnului. De altfel, cele două date în care sunt prăznuite naşterea şi moartea Sfintei Fecioare Maria sunt socotite ca sfârşitul verii şi începutul toamnei, timpul când oile încep să coboare de la munte, începe sezonul nunţilor şi lucrările agricole de toamnă. Tot acum ia sfârşit postul; care are reguli fixe de ce anume trebuie să se mănânce în fiecare zi a săptămânii, iar oamenii îşi cauta iertarea unii-altora pentru a-şi purifica şi sufletele, nu numai trupul. Credinţa în Sfânta Fecioara Maria este mare şi praznicele…

Origini – Paştile Paştele – chiar dacă nu sub forma pe care o cunoaştem astăzi – a fost sărbătorit cam din anul 1400 i.Chr. Mai târziu au fost sărbătorile lui Ianus, când apar şi ouăle roşii.Denumirea acestei sărbători vine de la ebraicul “pesah” care înseamnă “trecere”. În Vulgata acesta a fost tradus prin expresia “transitus Domini” – trecerea Domnului, devenită în engleză iacobina “passover”, la catolici fiind “passione” adică suferinţa, din grecescul “pascho”- sufăr, “paschei”- suferă; în germană este “der Ostern”. Oricum, denumirea de Paşti a rămas şi este foarte veche. În ceea ce priveşte ouăle vopsite, există numeroase legende,…

Prima săptămână după Duminica Paştelui este denumită Săptămâna Luminată. În popor există credinţa că odată cu Învierea Domnului nostru Iisus Christos se deschide raiul pentru cei ţinuţi în iad, de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Duminica Tomei. După o veche datină, în biserici se scoate uşa din mijloc a altarului, care e pusă deoparte şi stă aşa toată Săptămâna Paştelui sau Săptămâna Luminată. În această săptămână nu se fac nunţi, iar zilele ei se petrec conform datinii, tradiţiei şi obiceiului, astfel: În Lunea Alba, în unele locuri există obiceiul udatului…