Skip to content

Superstiții .ro Posts

Ceremonii de Halloween – 31 Octombrie

Numele Halloween derivă şi din faptul că în calendarul creştin apare cu o zi înaintea zilei de toţi sfinţii („All Hallow’s Day”). În calendarul celtic era ultima zi a anului. În noaptea aceea, toate vrăjitoarele, spiriduşii, spiritele şi duhurile rele ieşeau şi se dedau la rele. Zânele bune apăreau tot atunci, dar numai de la lăsarea serii şi până la miezul nopţii. Această sărbătoare este considerată propice pentru fenomenele supranaturale; încă mai este celebrată, în Scoţia, cu muzică şi veselie. Vechii celţi aprindeau ruguri şi apoi făceau cercuri de jar şi cenuşă. În cerc şi aproape de circumferinţă, toţi participanţii…

Noaptea Sfântului Andrei – 30 Noiembrie

Se spune despre noaptea zilei 30 Noiembrie că atunci, ordinea cosmică este răsturnată, şi lumea celor vii se întrepătrunde cu lumea spiritelor. Ziua de 30 era denumită ziua Lupului sau Godinetul şchiop şi multe din practicile ajunului acestei zile şi din ziua respectivă se leagă de lupi. Dacii venerau Lupul, avându-l ca simbol pe steagul lor de luptă, sărbătorindu-l în ajun şi în ziua respectivă. Se spune că dacă în această noapte vitele mugesc, asta înseamnă că vin lupii; pentru a le feri de lupi gospodarii fac o cruce din ceară şi o lipesc pe cornul drept al vitelor. Iată…

Superstiţii şi obiceiuri de Sf. Dumitru – 26 octombrie

Acum, se spune că Sf. Dumitru desfrunzeşte pădurea şi-i adună pe toţi la Focul lui Sâmedru; ciobanii coboară cu oile de la munte şi toată lumea se pregăteşte pentru iarnă. Există superstiţia printre ciobani că dacă arunci un topor între oi, iar lângă el se va aşeza o oaie albă, vremea va fi bună şi, dimpotrivă, dacă oaia este neagră, va fi iarnă grea. De Sf. Dumitru se adună cu toţii la Sărbătoarea recoltei; se fac focuri mari şi se dau la vale roţi “de foc”, de fapt, roti din paie şi fân, cărora li se dă foc. În această…

Superstiţii şi obiceiuri în luna OCTOMBRIE (Brumărel)

Luna Octombrie este zisă şi Brumărel, căci atunci începe să cadă bruma. Sunt multe superstiţii legate de această lună, cele mai multe legate de prevestirea timpului, astfel: dacă în Octombrie cade multă brumă şi zăpadă, luna Ianuarie va fi moale şi călduţă; dacă bubuie în Octombrie, sunt semne de iarnă uşoară; cu cât frunzele arborilor cad mai curând, cu atât mai roditor va fi anul următor. Sunt şi alte superstiţii şi obiceiuri, multe legate de cele două mari sărbători ale lunii: 14 Octombrie – Sfânta Cuvioasa Parascheva şi 26-27 Octombrie – Sfântul Mare Mucenic Dimitrie şi Cuviosul Dimitrie cel Nou.…

Superstiţii şi obiceiuri în luna AUGUST (Gustar)

August, numit în popor Gustar, Gustea, Secerar sau Măsălar, are în cursul său o seamă de sărbători pastorale, însoţite de un întreg alai de obiceiuri şi superstiţii. El începe cu două săptămâni de post, Postul Adormirii Maicii Domnului, care se socoteşte a fi tot atât de mare ca Postul de dinaintea Paştelui, din care se zice că este chiar rupt. Se spune că Postul Paştelui ţinea nouă săptămâni, dar oamenii intrau în primăvara prea slăbiţi şi, de aceea, s-au rupt două săptămâni din el şi s-au pus înaintea Sânta-Mariei Mari, când e belşug de legume şi zarzavaturi. Superstiţii în Postul…

Superstiţii de Pobrejenie – 6 August

La 6 August, odată cu sărbătoarea ortodoxă a Schimbării la Faţă, are loc şi sărbătoarea populară denumită Obrejenia sau Pobrejenia, a schimbării veşmintelor şi despărţirea de vară. Tradiţia populară spune că acum natura începe să-şi schimbe veşmântul şi, încet-încet, se pregăteşte de toamnă. Păsările migratoare se pregătesc şi ele de plecare, iar gâzele şi târâtoarele încep să intre în pământ, la adăpost de vremea rece. La această sărbătoare se spune că toţi oamenii au obligaţia de a se împăca unii cu alţii – dacă au fost certaţi. Berzele pleacă spre ţări mai calde; oamenii nu trebuie să plece acum în…

Sf. Ilie – datini, obiceiuri – 20 Iulie

În Marea Carte care este Biblia, se povesteşte despre proorocul Ilie, care a trăit în sec. al IX-lea i.Ch., pe vremea regelui Ahab. El preamărea pe Dumnezeu, trăia în deplină neprihănire, prevestea seceta şi aducea ploaia, totul cu ajutorul credinţei sale nesmintite în Dumnezeu (1Regi 17-20 ; 2Regi 1-2). Este bine să citiţi dvs. singuri această frumoasă şi adevărata povestire, pentru că sfârşitul ei este minunat: Ilie este ridicat la cer şi pus deoparte, deoarece el nu putea suferi moartea şi, deci, nici învierea, ca fapt imposibil înainte de sacrificiul lui Iisus. Ilie a fost “căruţaşul Raiului” şi din goana…

Superstiţii şi obiceiuri în luna IULIE (Cuptor)

Denumită popular luna lui Cuptor, luna Iulie se mai numeşte şi luna fierbinţelilor şi a coacerilor. Se spune că aşa cât e de cald în luna lui Cuptor, tot aşa va fi de frig în Faur (sau Făurar, Februarie). Lună prin tradiţie consacrată secerişului, temerea principală a oamenilor era aceea de a nu-şi pierde recolta obţinută cu atâta trudă. De aceea, luna iulie este plină de zile în care este evitat lucrul, din dorinţa de a nu chema grindina sau incendierea grânelor. Ana-Foca În prima zi a lunii este Ana-Foca, o sărbătoare a focului, care poate cuprinde tot ce are…

Noaptea Sânzienelor – Obiceiuri şi superstiţii

Singura sărbătoare păgână pe care tradiţia populară sătească o sărbătoreşte la Solstiţu de vară (detalii pentru fiecare an – aici), o regăsim şi în calendarul creştin-ortodox la 24 Iunie – Sânzienele sau Drăgaica. Unele surse spun că numele vine de la Sânta Diana, zeiţa romană a vânătorii şi pădurilor; altele spun că-şi trag numele de la micile flori de câmp, galben-aurii cu miros dulce şi suav – sânzienele. Li se mai spune Frumoasele, Zânele, iar în sudul ţării – Drăgaicele. Spre deosebire de iele (mai multe detalii aici), care sunt zânele rele ale pădurii, Sânzienele sunt zâne tinere şi frumoase,…

Superstiţii şi obiceiuri în luna IUNIE (Cireşar)

Luna Iunie, zisa Cireşar, Cireşel sau Luna Cireşelor, când – pe vremuri – gospodarii uscau cireşe şi vişine pentru iarnă, are pe seama sa o mulţime de superstiţii. Se spune că dacă tună mult şi fulgeră în Iunie, atunci vara are să fie nouroasa; se mai spune „Rusalii umede – Crăciun gras”, cu sensul că dacă plouă de Rusalii, vom avea belşug de Crăciun. Dacă vântul de miazănoapte bate în Iunie, atunci grâul va da rod bogat; dacă plouă în Iunie, va fi grâu, dar nu va fi mălai. Sunt multe superstiţii, dar şi obiceiuri în luna Iunie, iar cele…

Superstiţii în Săptămâna Mare – 13-19 Aprilie 2020

În această săptămână, numită şi Săptămâna Patimilor, lucrul încetează începând de Joi. În Joia Mare superstiţia spune că, cine doarme în această zi, va fi leneş tot anul; în special femeile vor fi vrăjite de Joimăriţa şi condamnate a fi leneşe. Se spune că morţii vin în această zi la vechile locuinţe, unde stau până în Sâmbăta dinaintea Rusaliilor; pe vremuri această zi era aceea în care se termina de tors cânepa. Acum se fac focuri rituale pentru încălzirea morţilor, de obicei în mijlocul curţilor gospodăriei. Se spune că după această zi nu mai este bine să se mănânce urzici,…

Bătutul pernelor – 14 Noiembrie – 24 Decembrie

Postul Crăciunului – Obiceiuri şi superstiţii Obiceiurile sunt legate de Lăsata Secului, când se fac plăcinte cu brânză, se bea vin şi se mănâncă friptură. Dar superstiţia spune că dacă pieptul găinii adusă la masă este gras, iarna va fi grea, viscolită şi geroasă. Dimpotrivă, pieptul slab al găinii prevesteşte o iarnă blândă şi o vară rodnică. În unele părţi ale ţării, fetele mari care nu şi-au găsit încă ursitul, procedează la „bătutul pernelor”; se crede că o astfel de „corecţie” îmblânzeşte soarta, care le va aduce în prag peţitori. Mai sunt câteva superstiţii: se spune că nu e bine…

De unde vine Moş Nicolae?

Superstiţiile zilei de 6 Decembrie Ideea de „Moş Nicolae” a apărut cu multe mii de ani înainte, în Scandinavia, unde se spunea că zeul lor suprem, Odin, aducea copiilor daruri. Şi în nordul Germaniei se spune că cel căruia acum îi spunem Moş Nicolae, era atunci zeul Thor, care conducea o caleaşcă trasă de două capre numite Cracker (Spărgătorul) şi Cruncher (Ronţăilă). Numeroase popoare cunosc în tradiţia lor pe Moş Nicolae sub diverse forme. La creştinii din Ghana, moşul vine din junglă, în Hawai vine cu barca, în Danemarca soseşte cu o sanie trasă de reni şi cu elfi care-l…

Superstiţii şi obiceiuri în luna DECEMBRIE (Undrea)

Denumirea populară a lunii Decembrie este Undrea, dar şi Luna lui Cojoc, Ningău sau Luna lui Andrei; sunt şi ziceri populare despre luna Decembrie: „În Undrea, iarna-i grea” sau „Undrea geros aduce an manos” şi se spune că această lună fiind geroasă, gerul înţeapă de parcă-ţi baga ace, undrele, andrele în piele. În categoria prevestirilor de timp, vecine cu superstiţia, se mai spune că „De va fi Crăciun ploios, va fi Paşte friguros” sau “cum va fi vremea la începutul lui Decembrie, tot aşa va fi timp de zece săptămâni”. Zilele Bubatului Luna Decembrie începe cu ciclul de sărbători trinitare,…

Superstiţii de Ignat – 20 Decembrie

Din vremurile întunecate ale precreştinismului a rămas obiceiul ca la sfârşitul anului să faci sacrificii. La noi, românii, ritualul tăierii porcului are loc la 20 Decembrie, de Ignat. De unde vine acest obicei? În vechime oamenii au observat că până în preajma solstiţiului de iarnă, Soarele îşi “pierde puterea”. Astfel, precreştinii sacrificau un animal, de obicei un porc, pentru a oferi sângele său Soarelui, ca să se întremeze. Nu este exclus ca în vremurile de demult să fi fost sacrificaţi chiar oameni; la noi există zicala „Ignatul are rânduit să moară negreşit un om de ziua sa” ceea ce ar…

Crăciunul şi Anul Nou – Originile Superstiţiilor

Deşi omul creştin a primit o „lege” a salvării (prin sacrificiul lui Iisus Christos), în adâncul subconştientului său a rămas tributar fricii de elementele naturii, de rele, de boli, de „ceva” nefast, încă din adâncurile istoriei umanităţii, când nu ştia cum să se apere, să se ferească de ele. Subconştientul colectiv păstrează frica ancestrală, sentiment care-l face pe om vulnerabil şi, nu este întâmplător ca, superstiţiile dăinuie cu străşnicie mai ales în mediul rural, mai puţin emancipat. Dar mai interesant este că nici credinţa religioasă nu-i opreşte pe oameni să păstreze şi să transmită o sumă de superstiţii care, dacă…

Superstiţii şi obiceiuri în luna NOIEMBRIE (Brumar)

Noiembrie este numit în popor Brumar, deoarece este vremea brumei şi promoroacei, sau este numit Vinar adică luna vinurilor, căci în Noiembrie este vremea fermentării şi limpezirii vinului în butoaie. În calendarele populare de pe vremuri erau multe sfaturi şi poveţe legate de lucrările gospodăreşti ale acestei luni, dar şi pentru practicile de medicină populară, descântece şi sfaturi oraculare, prin care se puteau face farmece. Luna începe cu ziua întâia, a doctorilor fără de arginţi Cosma şi Damian (detalii aici); un timp ritual când sfinţii sunt invocaţi în descântece de lingoare (febră tifoidă) şi de răul copiilor (epilepsie), deoarece sfinţii…

Sfinţii Mihail şi Gavriil – 8 Noiembrie – Obiceiuri şi superstiţii

În ziua de 8 Noiembrie se cinsteşte întregul sobor al îngerilor, împreună cu Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. Despre Arhanghelul Gavriil ştim că este vestitorul lui Ioachim şi al Anei, părinţii Mariei, că o vor avea pe aceasta, la bătrâneţe. De asemenea, Arhanghelul Gavriil a vestit-o pe Fecioara Maria că va naşte pruncul Tatălui Ceresc, pe Iisus Christos, Salvatorul şi Izbăvitorul nostru. Arhanghelul Mihail este considerat ca fiind căpetenia oştilor cereşti-îngereşti, acela care, la sfârşitul lumii va lupta cu Diavolul si Satana şi despre care se spune că nu stă în Răi decât în Vinerea Mare şi de Paşti, în…

Ovidenie (21 Noiembrie) – Obiceiuri şi superstiţii

Ovidenia, ziua intrării Maicii Domnului în Biserică este socotită în popor drept zi magică. În această zi se fac previziuni despre vreme şi oamenii se împacă unii cu alţii prin iertare. Există superstiţia că dacă pui la icoane un vas cu apă şi aprinzi o lumânare, apa respectivă poate fi bună de leac în diverse boli. Se spune că în ziua de Ovidenie se deschid cerurile şi, acum, cei neprihăniţi cu duhul pot înţelege „graiul” animalelor. De Ovidenie se ung uşile şi ferestrele cu usturoi împotriva relelor şi a farmecelor care acum încep să lucreze. Se fac pomeni pentru cei…

Legenda Sânzienelor – Rouă şi flăcări

Sărbătoarea de Sânziene (solstiţiu de vară – detalii pentru fiecare an – aici) este şi o sărbătoare a dragostei, solară şi lunară în acelaşi timp. Diverse ritualuri au loc atât în zori cât şi în plină zi, sub lumina şi focul astrului dătător de viaţă, cât şi pe înserate şi în taina nopţii, sub lumina clară a lunii. Atunci, la solstiţiu, soarele dansează pe cer, iar jos, pe pământ, un alt dans se naşte: dansul Sânzienelor. Ceea ce este sus este şi jos… În această zi de cumpănă între două mari intervale ale Timpului, în sate se practicau ritualuri pentru…