Skip to content

Superstiţii din Transilvania

Transilvania, celebră în întreaga lume cu personajul de legendă, Dracula, este bogată şi în superstiţii. Astfel, în Ardeal, de Paşti, băieţii stropesc fetele cu… parfum, ca să miroasă ca florile tot anul. Superstiţia spune că femeia care nu pune de Crăciun faţă de masă cu ciucălăi (ciucuri), pe pereţi ştergare tărcate şi pe pat perne cu fete brodate, este blestemată.
De Florii, fetele mari pun sub un păr altoit, o oglindă şi o cămaşă curată; după răsărit acestea sunt luate şi folosite la farmece de dragoste şi sănătate.
De Ignat, este bine să faci cruce cu sângele porcului tăiat pe fruntea copiilor, ca să fie sănătoşi tot anul ce va veni. Untura porcului negru este bună pentru vrăji, spune superstiţia. Tot de Ignat, femeile care nu ţin această sărbătoare sunt pedepsite de Inătoare (mitologia populară – femeia lacomă și urâtă care mănâncă oameni).
Dacă de Anul Nou cantă cocoşul, gospodăria va fi plină de bucurie. Alte superstiţii: cuţitul pus pe masa cu tăişul în sus, înseamnă ceartă; dacă femeile se piaptănă şi rămâne o şuviţă „neîmplinită” (neprinsă în cozi sau în pieptănătură) superstiţia spune că va muri cineva din neam; nu e bine să dai apă peste prag pentru că cel care va bea din ea va face guşă; nu e bine nici să mănânci găină de Anul Nou, căci vei împrăştia norocul, ca găina ţărâna; se spune că cioburile aduc noroc, de aceea există obiceiul spargerii paharelor la nuntă.
În noaptea de Sfântul Andrei, fetele mari, goale, înconjoară casa de 3 ori, ca să se mărite.
În Ardeal se folosesc blestemele şi „legările” cu apă în care s-a spălat mortul; pentru asta se ung uşile şi ferestrele persoanei şi astfel ea va avea „legate” cununiile; dacă vrei să faci rău duşmanului, îngropi un nasture rupt pe furiş de la costumul mortului, în ograda duşmanului.
În Ardeal există un ritual care, ca şi în alte părţi ale ţării, se spune că aduce ploaia, doar că aici el este numit „papaluga”; papalugile sunt fete îmbrăcate în frunze verzi care joacă pentru a atrage ploaia. În zona Haţegului, pe secetă, paparudele (detalii amănunţite aici) sunt numite „babaruţa” sau „mămăruţa”. Ca şi în alte părţi ale ţării, şi în Ardeal îţi merge rău dacă te întorci din drum şi/sau îţi iese în cale cineva cu găleata goală. De asemenea, există superstiţia ca în Săptămâna Mare şi trei zile după Înviere, flăcăii să tragă prin nişte tuburi cu carbid, pentru a alunga spiritele rele din zonă. În zona Transilvaniei, în afară de superstiţii, de sărbători, sunt şi multe obiceiuri, sub forma unor întreceri între tinerii de la sate.


Radu Botez – parapsiholog – Senior Editor
Co-autor a Ediţiei de colecţie: “Între psihologie şi parapsihologie” – click aici
www.parapsiholog.ro

Published inSuperstiţii regionale
consiliere parapsihologica