Cultura Greciei s-a perpetuat de-a lungul mileniilor – începând cu civilizaţiile miceniene şi minoene, continuând cu Grecia antică şi Imperiul Bizantin – s-a transmis şi a continuat să supravieţuiască sub dominaţia otomană; încă de atunci zestrea culturală a Greciei a păstrat între altele şi superstiţiile; acestea s-au perpetuat şi după cucerirea independenţei şi crearea statului grec modern. Să vedem, mai întâi, câteva dintre superstiţiile grecilor antici. La vechii greci, protectoarea familiei era considerată zeiţa focului, Hestia, despre care se credea că sălăşluieşte în focul vetrei, foc ce se aprindea în vremea aceea prin frecarea a doua lemne sau cu ajutorul unei oglinzi; o veche superstiţie, care încă se păstrează la sate, este aceea că fata măritată devine stăpâna casei abia după ce aprinde focul în vatră pentru prima oară, pentru că astfel zeiţa focului să o cunoască. Alte superstiţii din Grecia antică; Plinius cel Bătrân recomanda sucul unei anumite plante, ca mijloc sigur pentru a naşte băieţi; această superstiţie este cunoscută şi astăzi, dar acum planta respectivă este folosită în apă cu care se spala femeia gravidă; superstiţia spune că şi ciulinii pot influenţa sexul copilului nenăscut. O altă superstiţie din vremea lui Aristotel spune că hiena îşi schimbă sexul în fiecare an.
Calviniştii numeau religia ortodoxă, ca fiind „superstiţii greceşti”. Astăzi, noi ştim că nu este aşa, dar în Jaffa, există o Biserică Ortodoxă Greco-Romană care are o poartă vopsită în albastru; o superstiţie grecească spune că dacă vine Satana şi vede poarta albastră, se sperie, crede că este cerul şi… fuge. În Grecia, ziua de Anul Nou este dedicată Sfântului Vasile, renumit pentru bunătatea sa; pentru a avea noroc tot anul, superstiţia spune că trebuie să mănânci în ziua aceea din tradiţională „vassilopitta” (un fel de prăjitură), care poartă înăuntru o monedă de aur sau de argint, iar dacă o găseşti în bucata ta, vei fi bogat în noul an. O nuntă grecească sau o petrecere cu dans nu poate fi lipsită de cunoscută superstiţie a spartului farfuriilor, ale cărei origini nu se cunosc prea bine (în vremuri de demult se arunca cu cuţite!), însă această superstiţie este benefică, pentru că serveşte la eliberarea tensiunilor; şi la petreceri… se ştie ce energii se declanşează… De altfel, la nunţile greceşti, superstiţia indica „moda” mireselor: ele poartă voaluri galbene şi roşii, pentru îndepărtarea duhurilor rele, iar pentru noroc se sparg vase de lut, ceramică sau porţelan, că mai sus.
Ar mai fi de spus că superstiţia grecească nu se referă la ziua de Vineri 13 că ar fi cu ghinion; la greci există superstiţia ghinionului zilei de Marţi 13, care se trage de la ziua de Marţi – 13, când Constantinopolul a fost cucerit de turci.
Radu Botez – parapsiholog – Senior Editor
Co-autor a Ediţiei de colecţie: “Între psihologie şi parapsihologie” – click aici
www.parapsiholog.ro
