Superstiţiile nu „iartă” pe nimeni. Tânăr sau bătrân, bogat sau sărac, noi, toţi avem 1-2 superstiţii, indiferent dacă ne dăm seama de asta sau nu. Uneori superstiţia ne-a intrat în obicei şi nici n-o mai băgăm în seamă, alteori avem grijă să nu facem un anumit lucru, de exemplu, să nu călcăm pe un capac de canal, pe motiv că asta ar aduce ghinion. Vom vorbi mai jos despre câteva superstiţii ale bogaţilor şi afaceriştilor de la noi, atâtea câte le-am aflat; pentru că, de cele mai multe ori, tot din superstiţie, aceştia se feresc să le facă publice.
Superstiţii comune
Mulţi dintre cei bogaţi au superstiţia lui 13, cu toate cele ce derivă din ea: nu semnează contracte pe data de 13, nu pun 13 tacâmuri la mesele lor etc. Există la ei superstiţia de a nu da de pomană în ziua de Luni, iar mulţi bogătaşi sunt zgârciţi din superstiţia că dacă dau – vor mai da şi astfel bogăţia lor va scădea. De multe ori, superstiţia se naşte din zgârcenie, că cea care spune că nu e bine să faci plinul maşinilor, că dacă e frig, se contractă rezervorul şi crăpa, sau dacă e prea cald, se dilată şi poate exploda! Nu că ar fi mare pagubă, ca maşini au câte 2 – 3. Tot despre maşini, se zice că aduce noroc să cumperi o maşină în ziua de 30 a lunii; sau despre norocul pe care-l prevesteşte dacă-i ieşi în cale cu o găleată plină; sau despre banii pe care-i ia sau îi dă bogatul când îl mănâncă palma, stângă sau dreaptă, după caz. Unii dintre bogaţi ştiu că aduce noroc să pui o monedă la temelia unei case noi, sau (cum ei colecţionează tablouri de pictori celebri pentru a-şi proteja banii prin investiţii în obiecte de artă) mulţi au superstiţia că un tablou care cade din senin, prevesteşte ghinion, boală grea, moartea unui prieten sau a unei rude. Dar iată un caz uimitor care poate să exemplifice puterea superstiţiei: există în Babadag un mormânt celebru printre musulmani; este cel al lui Koyun Baba, zis „Tatăl oilor”, care ar fi salvat oraşul de la o inundaţie, astupând revărsarea cu lâna oilor sale. Se spune că un bogătaş ar fi îngropat sub acest mormânt o mare cantitate de bani de aur, pentru a cere ajutorul lui Koyun Baba. Acum, nu se ştie ce ajutor aştepta bogătaşul, dar este mai mult decât evident că superstiţia funcţionează şi la bogătaşi, din moment ce el credea că îngropând bani acolo, va fi ajutat.
Superstiţii personalizate
Recent, presa sportivă, şi nu numai, scria despre bogatul Becali şi despre una dintre superstiţiile sale: el nu vrea să urmărească meciurile echipei sale, alături de omologii săi. Nu se ştie cum se poate motiva o astfel de superstiţie, dar este cert că ea există. Cu mult timp in urmă, echipa Steaua, pe care o patronează, a avut un meci important la München, iar Becali a dorit ca jucătorii săi să poarte pe piept, imprimată pe tricouri, câte o cruce! Dar UEFA s-a opus, precizând că – poate – doar pe spatele tricourilor. Şi nu interesează neapărat asta, ci faptul că a pune „semne” pe tricouri, în speranţa că acesta va purta noroc echipei, este o superstiţie, fără doar şi poate. De altfel, există superstiţia că steliştilor le poartă noroc culoarea galbenă şi asta, pentru că de câte ori au jucat în echipament galben, atunci când au trebuit să schimbe obişnuitul echipament roşu-albastru, au avut scoruri bune sau mulţumitoare. De asemenea, se cunoaşte pasiunea lui Becali pentru jocurile de noroc; de curând a declarat că nu mai joacă decât tabinet. Nu ştim dacă are superstiţiile jucătorilor, care spun că: dacă îţi cade o carte din mână, dacă iei cărţile cu mâna stânga sau dacă fluieri în timp ce joci, îţi fuge norocul, nu ştim. Dar îi recomandăm călduros, când joacă tabinet, să stea pe o batistă aşternută pe scaun sau să poarte la el o monedă găurită şi sigur va avea noroc la joc; sunt superstiţii sigure şi verificate de multe generaţii de jucători pasionaţi; serios! Nu ştim nici cum se împacă credinţa lui, mărturisita adesea, cu superstiţiile; probabil că are convingerea că binefacerile (numeroase, de altfel) pe care le face, vor „şterge” necuvioşia de a avea superstiţii şi de a practica jocuri de noroc. Aristotel spunea că „ei (bogătaşii) cred că bogăţia te scuteşte de a fi virtuos” şi nu este vorba de credinţa în sine (căci Becali, se ştie, este credincios) ci, este vorba despre virtuţile pe care ei le reclamă la ceilalţi!
„Superstiţii inteligente”
Se cunoaşte superstiţia care spune că dacă spargi un pahar, o farfurie sau altceva „s-a spart ghinionul”. Ei bine, această superstiţie a îmbogăţit un om deştept. Este vorba despre un român de-al nostru, pe numele său Lucian Marinescu; cândva, fiind supărat din cine-ştie-ce motiv şi neatent, a spart un pahar. S-a oprit, a zâmbit şi a zis în sinea lui „s-a spart ghinionul” şi atunci… i s-a aprins beculeţul IDEII! Ea constă în fabricarea obiectelor care pot fi sparte pentru a alunga ghinionul! Inscripţionate – probabil – cu „de spart ghinionul” şi fabricate manual la Bistriţa, paharele care „alungă ghinionul” au ajuns până la Bruxelles, la un târg de inventică şi i-au adus beneficii însemnate autorului ideii, pe care, de altfel, Lucian Marinescu a şi protejat-o printr-un brevet înregistrat la OSIM. Dacă vom mai spune că pentru viitor, ingeniosul afacerist vrea să înfiinţeze o fundaţie „de spart ghinionul”, să facă petreceri „de spart ghinionul” şi altele de acest fel, vedem că există şi „superstiţii inteligente” care pot aduce bani!
REDACŢIA
