Origini – Paştile
Paştele – chiar dacă nu sub forma pe care o cunoaştem astăzi – a fost sărbătorit cam din anul 1400 i.Chr. Mai târziu au fost sărbătorile lui Ianus, când apar şi ouăle roşii.Denumirea acestei sărbători vine de la ebraicul “pesah” care înseamnă “trecere”. În Vulgata acesta a fost tradus prin expresia “transitus Domini” – trecerea Domnului, devenită în engleză iacobina “passover”, la catolici fiind “passione” adică suferinţa, din grecescul “pascho”- sufăr, “paschei”- suferă; în germană este “der Ostern”. Oricum, denumirea de Paşti a rămas şi este foarte veche.
În ceea ce priveşte ouăle vopsite, există numeroase legende, dintre care cea mai cunoscută este cea care spune că Maica Domnului avea un coş cu ouă pe care l-a pus la poalele Crucii Răstignirii lui Iisus Christos, iar sângele Domnului a curs pe ouăle albe şi le-a roşit. O altă frumoasă legenda spune că vestea Învierii n-a fost crezută şi se discută mult în pieţele publice. O femeie credincioasă, care precupeţea un coş cu ouă, a rostit amărâtă: “Nu credeţi voi?! Veţi crede când se vor roşi ouăle acestea!” Şi… ouăle s-au roşit!
Tradiţii
Sărbătoarea Sfintelor Paşti, rămâne, alături de cea a Naşterii Mântuitorului, una dintre cele mai importante sărbători creştine a românilor dar şi a altor popoare. Credinţa creştină spune că oul este mormântul purtător de viaţă, prefigurând Învierea din morţi a lui Iisus Christos. De ouăle vopsite de Paşti se leagă o mulţime de obiceiuri şi superstiţii despre care vom vorbi mai jos. Ouăle se vopsesc în Joia Mare; tot atunci se pregăteşte pasca, prăjitura pascală, în formă rotundă pentru că se spune că aşa au fost scutecele lui Iisus – rotunde. De obicei, se mănâncă miel, sub diferite forme şi acesta îl reprezintă pe Iisus Christos – Mielul jertfit. În noaptea Învierii, oamenii merg la biserică “să ia lumină”. Lumânarea-lumina fiind simbolul Învierii, Lumina lui Christos.Dacă mulţi vopseau numai ouă roşii, astăzi ele se vopsesc în mai multe culori. Acest obicei diferă de la popor la popor : în Olanda se vopsesc verzi, în Germania sunt colorate divers, iar în Marea Britanie au apărut ouăle de ciocolată, care s-au răspândit repede peste tot. În unele ţări există obiceiul ca ouăle să fie ascunse în iarbă şi copiii trebuie să le caute acolo. De vreo doi ani acest obicei a început să fie practicat şi la noi. Sunt multe tradiţii şi obiceiuri de Paşti, printre care şi obiceiul ca cei care sunt pe drum în această perioadă şi nu au de unde să ia anafura, să mănânce muguri de salcie sau de măr. Un alt obicei, mult mai nou este Iepuraşul de Paşti. În antichitate era considerat simbolul fertilităţii, existând credinţa că lumea se naşte dintr-un ou imens. În timpurile noastre a apărut ca simbol al primăverii care renaşte natura şi a devenit un obicei ca de Paşti să fie făcuţi Iepuraşi pascali din turtă dulce sau ciocolată. Şi la noi obiceiul există şi face bucuria copiilor pentru că iepuraşul le aduce daruri.
Superstiţii de Paşti
Încă din Duminica Floriilor şi continuând cu Săptămâna Mare, vom întâlni numeroase tradiţii, obiceiuri, dar şi superstiţii. Se spune că ducând acasă ramuri de salcie sfinţită în Duminica Intrării în Ierusalim şi punându-le pe tocul uşii, ferim casa de duhuri rele.Mergând mai departe, cele mai importante zile ale Săptămânii Patimilor sunt Joia Mare şi Vinerea Seacă urmate de noaptea Învierii. Dacă în primele zile ale săptămânii se face curăţenia casei şi gospodăriei, în Joia Mare, zisă şi Joia Neagră, superstiţia spune că nu e bine să dormi în această zi pentru că vei fi leneş şi netrebnic tot anul. În unele zone ale ţării, în special la sate, torsul, ţesutul, spălatul rufelor, sunt de rău augur. Ele trebuie făcute până în Joia Mare, pentru că altfel, un personaj mitologic feminin – Joimăriţa – pedepseşte fetele şi femeile care fac astfel de treburi în acea zi. În Joia Mare femeile pot “umple borşul”, despre care se spune că nu se strică tot anul. În aceeaşi zi se vopsesc ouăle roşii. O altă zi foarte importantă este Vinerea Mare, Vinerea Seacă sau Vinerea Neagră a Prohodului. În această zi trebuie să se ţină post negru; nu se coase, nu se toarce, nu se face pâine pentru că superstiţia spune că cine face asta, va orbi. Dacă pui borş în Vinerea Mare, vine necuratul, se scaldă-n el şi ţi-l strică. Nu e bine să se semene nimic în Vinerea Mare, pentru că tot ce pui în pământ în Vinerea Seacă, se usucă sau e fără rod. Lumânarea cu care s-a luat Lumina de la biserică în noaptea Învierii, trebuie să fie păstrată. Superstiţia spune că în tot timpul anului, ea poate fi aprinsă în caz de furtună, calamitate sau necaz mare. Este bună şi în caz de boală. În fine, se spune că nu e bine să dai de pomană ouă încondeiate că nu le primeşte Dumnezeu. Despre cei care ciocnesc ouăle de Paşti, se spune că se vor întâlni pe lumea cealaltă. Cel ce sparge oul are dreptul să-l ia; dacă celălalt refuză să i-l dea, acesta îl va mânca stricat pe lumea cealaltă.
Alte superstiţii de Paşti
În Bucovina – şi numai acolo – fetele spală limba clopotului cu apă neîncepută şi tot cu ea se spală în dimineaţa de Paşti; astfel spune o superstiţie că vor fi frumoase tot anul şi curtate de flăcăi. Tot de Paşti, flăcăii îşi aleg un “staroste-crai”, care le judecă greşelile făcute de-a lungul anului. Cei vinovaţi sunt purtaţi în jurul bisericii şi bătuţi cu vergi. În Călăraşi, oamenii aduc cocoşi la Înviere: cel al cărui cocoş cantă primul în această noapte, va fi norocos tot anul; apoi cocoşii sunt daţi de pomană nevoiaşilor, pentru pomenirea morţilor. Se spune că, dacă în ziua de Paşti, primul care-ţi trece pragul este un bărbat, tot anul îţi va merge bine. Un alt obicei este cel al spălatului cu apă neîncepută în care s-a pus un ou roşu pentru a fi mereu sănătos şi rumen în obraji, un fir de iarbă verde pentru belşug în gospodărie şi un bănuţ de argint pentru spor în casă. În Transilvania este răspândit obiceiul “udatului”. Iniţial era făcut cu apă pentru trezirea-Inviere de Paşti; mai apoi el s-a transformat în udatul cu parfum şi se practică în zona respectivă în special de tineri.
Şi nu uitaţi: sfinţirea coşului pascal va aduce belşug, sănătate şi o inimă plină de dragoste
*Alte Superstitii de Pasti – click aici
REDACŢIA
