Desigur, nu toţi actorii sunt superstiţioşi: Tora Vasilescu mărturiseşte că, înainte de a ieşi pe scenă, nu face altceva decât să îşi repete replicile şi să îşi recapituleze mental rolul, dar îşi face cunoscuta cruce cu limba.
Nici Cristi Iacob nu crede că are tabieturi legate de apariţiile scenice, şi, mai mult decât atât, nu agreează deloc astfel de ocultisme ale colegilor de breaslă. Menţionează, totuşi, că fiecărui spectacol îi urmează “o stare de plafon”, pentru că se simte epuizat de rol, situaţie care trebuie remediată, întotdeauna, cu o seară de bere împreună cu prietenii. Chiar dacă nu şi-a creat tabieturi, Toni Grecu trece, vrând-nevrând, prin stări asemănătoare în fiecare ajun de filmări: emotivitatea nativă îi creează nopţi agitate, răvăşite de insomnie.
REDACŢIA
