Skip to content

Superstiții .ro Posts

Superstiţii şi obiceiuri în luna SEPTEMBRIE (Răpciune)

Denumirea populară a lui Septembrie este Răpciune sau Viniţel, adică luna vinului, căci începe culesul şi stoarcerea strugurilor pentru vin. Se spune că dacă tună în Septembrie, în luna lui Faur, adică în Februarie, va fi zăpadă multă şi anul va fi manos. Altă vorbă din popor spune că, dacă în această lună vor înflori scaieţii, asta înseamnă că va fi o toamnă lungă şi frumoasă; dar ducerea timpurie a rândunelelor înseamnă că şi iarna se va aşterne iute. 1 septembrie – Indictionul La 1 septembrie este Indictionul, adică începutul Anului Nou bisericesc. La sate, această zi se ţine pentru…

Superstiţii legate de Sfânta Fecioară Maria – 15 August şi 8 Septembrie

În popor se spune că dacă vrei să “sămeni” trebuie să începi după Adormirea Maicii Domnului. De altfel, cele două date în care sunt prăznuite naşterea şi moartea Sfintei Fecioare Maria sunt socotite ca sfârşitul verii şi începutul toamnei, timpul când oile încep să coboare de la munte, începe sezonul nunţilor şi lucrările agricole de toamnă. Tot acum ia sfârşit postul; care are reguli fixe de ce anume trebuie să se mănânce în fiecare zi a săptămânii, iar oamenii îşi cauta iertarea unii-altora pentru a-şi purifica şi sufletele, nu numai trupul. Credinţa în Sfânta Fecioara Maria este mare şi praznicele…

Superstiţii şi obiceiuri în luna MAI (Florar)

În popor se spune: Mai e Rai ; şi tot poporul este cel care numeşte luna Mai ca fiind Florar. Este lesne de înţeles de ce este luna aceasta numită Rai; pământul se umple de flori, vremea se încălzeşte şi pentru toate acestea şi multe altele, poporul sărbătorea venirea lui Florar cu multă bucurie. Armindeni Astfel era numită ziua de întâi de Mai, când se sărbătoreşte ziua Sfântului prooroc Ieremia, de la care se trage şi numele acestei zile: Armân sau Irmin den, însemnând ziua profetului Ieremia. În această zi se împodobesc uşile caselor cu crengi verzi, ca semn al…

Superstiţii şi obiceiuri în luna APRILIE (Prier)

Luna Aprilie sau Prier, debutează cu 1 Aprilie, ziua cuvioasei Maria Egipteanca, zisa la noi Maria Iteanca, această zi fiind consemnată în calendarul internaţional şi ca ziua păcălelilor (mai multe despre ziua păcălelilor – aici). Superstiţia spune că cine nu ţine această zi, va fi ispitit şi va păcătui, ca Maria Iteanca, iar cei care lucrează vor suferi de sminteli şi lovituri, ei, vitele şi păsările lor. Pe 11 aprilie este ziua Sfântului Antipa al dinţilor, iar cine nu-l cinsteşte, va suferi dureri mari de dinţi şi măsele. Superstiţii şi obiceiuri de Sfintele Paşti În Sâmbăta Mare se face pască;…

VESELI DE 1 APRILIE! – Superstiţii de 1 Aprilie

Ziua Păcălelilor şi Ziua internaţională a păsărilor. Dar pe noi ne interesează primul aspect. De unde vine? Cum se… manifestă? şi, ce superstiţii avem de 1 Aprilie? Ziua de 1 Aprilie a fost întotdeauna un prilej de distracţie şi, cum e sănătos să râzi, ne bucurăm şi noi când avem prilejul. Se pare că originile acestei zile se regăsesc, că multe alte obiceiuri, în schimbarea calendarului gregorian. Se spune că, odată cu această schimbare, mulţi nu s-au putut obişnui cu noile date ale sărbătorilor. şi atunci, în timpul lui Carol al IX-lea, mulţi neadaptaţi sărbătoreau Anul Nou la… 1 Aprilie!…

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de Paşti – 19 Aprilie 2020

Origini – Paştile Paştele – chiar dacă nu sub forma pe care o cunoaştem astăzi – a fost sărbătorit cam din anul 1400 i.Chr. Mai târziu au fost sărbătorile lui Ianus, când apar şi ouăle roşii.Denumirea acestei sărbători vine de la ebraicul “pesah” care înseamnă “trecere”. În Vulgata acesta a fost tradus prin expresia “transitus Domini” – trecerea Domnului, devenită în engleză iacobina “passover”, la catolici fiind “passione” adică suferinţa, din grecescul “pascho”- sufăr, “paschei”- suferă; în germană este “der Ostern”. Oricum, denumirea de Paşti a rămas şi este foarte veche. În ceea ce priveşte ouăle vopsite, există numeroase legende,…

Săptămâna Luminată – 20-26 Aprilie – 2020

Prima săptămână după Duminica Paştelui este denumită Săptămâna Luminată. În popor există credinţa că odată cu Învierea Domnului nostru Iisus Christos se deschide raiul pentru cei ţinuţi în iad, de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Duminica Tomei. După o veche datină, în biserici se scoate uşa din mijloc a altarului, care e pusă deoparte şi stă aşa toată Săptămâna Paştelui sau Săptămâna Luminată. În această săptămână nu se fac nunţi, iar zilele ei se petrec conform datinii, tradiţiei şi obiceiului, astfel: În Lunea Alba, în unele locuri există obiceiul udatului…

Superstiţii de Sf. Gheorghe – 23 Aprilie

La 23 aprilie a fiecărui an se sărbătoreşte Sfântul Mare Mucenic Gheorghe Purtătorul de Biruinţă. Sărbătoarea aceasta este considerată începutul verii pastorale, tot aşa după cum cea a Sfântului Dumitru marchează încheierea ei. De Sf.Gheorghe oile pleacă la stână, vacile se „mână” la ciurdă, iar la sate oamenii „se tocmeau” pentru munca la arendaşi sau boieri până la anul. Noaptea 22/23 aprilie, numită noaptea Mănicătoarei, despre care se spune că este sora Sfântului Gheorghe, era o noapte mult temută. Se spune că este bine să stai în casa în această noapte deoarece acum ies sufletele strigoilor vii – cei cărora…

Superstiţiile tandemului Bobotează şi Sfântul Ioan – 6 – 7 Ianuarie

Se spune că Ajunul Bobotezei era o vreme de taină, un timp prielnic farmecelor, descântecelor, vrăjilor şi altor practici magice. Superstiţia mai spune că în noaptea dinspre Bobotează, animalele din grajduri vorbesc între ele despre vechi comori ascunse. Obiceiuri Boboteaza – Botezul Domnului – mai este numită şi Iordanul, după numele răului în care a fost botezat Mântuitorul. La Bobotează se sfinţesc toate apele, preotul aruncă o cruce de lemn într-o apă adâncă şi mulţi bărbaţi intră în apă aceea, încercând să o aducă înapoi. Cel care scoate crucea, se spune că are noroc tot anul. Mai nou, există obiceiul…

Botezul cailor – 6 Ianuarie

La graniţa dintre superstiţie şi credinţă Botezul Cailor are loc la 6 Ianuarie al fiecărui an şi este o manifestare etnofolclorică tradiţională, despre care se spune că ar data de pe la anii 1900. Acest botez se face „la propriu” de către preoţi, la sate, fiind răspândit în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea. Se spune că cei ce-şi botează caii vor avea un an bun, cu recolte mănoase şi – de obicei – acest ritual este urmat de o alergare-întrecere de cai. Mulţi săteni cred că, deoarece calul este ajutorul omului în treburile gospodăreşti şi la muncă de pe câmp, el…

Superstiţiile zilei de 1 Ianuarie

Obiceiuri şi superstiţii de Sfântul Vasile Sfântul Vasile (mai pe larg despre el aici) fiind prăznuit în prima zi a anului, 1 Ianuarie, poartă o mare încărcătură magică. Dacă Pluguşorul, Semănatul şi Sorcova sunt colindele obişnuite la romani, nu mai puţin cunoscute sunt Vasilca şi Colindele Sfântului Vasile. Acestei zile de 1 Ianuarie i se mai spune şi „Crăciunul mic”, deoarece tradiţia populară în anumite zone izolate ale ţării păstrează credinţa că Vasile ar fi fost numele dat la naştere Mântuitorului, Iisus fiind numele pe care acesta l-a primit mai târziu, odată cu taina Botezului. În această zi plină de…

Superstiţii şi obiceiuri în luna IANUARIE (Gerar)

Numită în popor Gerar, Ghenarie, Calindariu sau Cărindar, luna Ianuarie este începutul unui nou an, lună bogată în superstiţii şi obiceiuri populare. Această lună prilejuieşte cele mai multe superstiţii legate de prevestirea vremii de peste an; astfel, se spune că dacă Ianuarie este cald, atunci greul vine în Februarie, sau dacă este frig în Ianuarie – va fi cald în Iulie. Se spune că dacă în săptămâna dintâi după Anul Nou picură streaşinile, atunci vara poamele vor fi viermănoase. Dacă în Ianuarie este ger bun, atunci va fi vară călduroasă, iar dacă în luna asta va fi vreme domoală, vara…

Halloween – Rit păgân, superstiţie sau sărbătoare creştină? (31 Octombrie)

Imediat după 1989, “barierele” au dispărut, diversele obiceiuri, superstiţii sau sărbători, îndeosebi americane, au început să fie practicate şi la noi. Este cazul Zilei Îndrăgostiţilor (Valentine’s Day), dar şi al Halloween-ului (ziua tuturor sfinţilor). În cazul celei din urmă, aceasta se sărbătoreşte pe 31 octombrie şi conţine rituri tipice pomenirii morţilor, dar şi cele ale sărbătorii de An Nou. Este un amestec de ritual păgân, superstiţie şi sărbătoare creştină. Să vedem de unde provine aceasta. Halloween – denumirea După cum veţi vedea mai jos, în secolul al VII-lea, ziua de 1 Noiembrie era Ziua tuturor sfinţilor, adică “All Hallow’s Day”;…

Ceremonii de Halloween – 31 Octombrie

Numele Halloween derivă şi din faptul că în calendarul creştin apare cu o zi înaintea zilei de toţi sfinţii („All Hallow’s Day”). În calendarul celtic era ultima zi a anului. În noaptea aceea, toate vrăjitoarele, spiriduşii, spiritele şi duhurile rele ieşeau şi se dedau la rele. Zânele bune apăreau tot atunci, dar numai de la lăsarea serii şi până la miezul nopţii. Această sărbătoare este considerată propice pentru fenomenele supranaturale; încă mai este celebrată, în Scoţia, cu muzică şi veselie. Vechii celţi aprindeau ruguri şi apoi făceau cercuri de jar şi cenuşă. În cerc şi aproape de circumferinţă, toţi participanţii…

Noaptea Sfântului Andrei – 30 Noiembrie

Se spune despre noaptea zilei 30 Noiembrie că atunci, ordinea cosmică este răsturnată, şi lumea celor vii se întrepătrunde cu lumea spiritelor. Ziua de 30 era denumită ziua Lupului sau Godinetul şchiop şi multe din practicile ajunului acestei zile şi din ziua respectivă se leagă de lupi. Dacii venerau Lupul, avându-l ca simbol pe steagul lor de luptă, sărbătorindu-l în ajun şi în ziua respectivă. Se spune că dacă în această noapte vitele mugesc, asta înseamnă că vin lupii; pentru a le feri de lupi gospodarii fac o cruce din ceară şi o lipesc pe cornul drept al vitelor. Iată…

Superstiţii şi obiceiuri de Sf. Dumitru – 26 octombrie

Acum, se spune că Sf. Dumitru desfrunzeşte pădurea şi-i adună pe toţi la Focul lui Sâmedru; ciobanii coboară cu oile de la munte şi toată lumea se pregăteşte pentru iarnă. Există superstiţia printre ciobani că dacă arunci un topor între oi, iar lângă el se va aşeza o oaie albă, vremea va fi bună şi, dimpotrivă, dacă oaia este neagră, va fi iarnă grea. De Sf. Dumitru se adună cu toţii la Sărbătoarea recoltei; se fac focuri mari şi se dau la vale roţi “de foc”, de fapt, roti din paie şi fân, cărora li se dă foc. În această…

Superstiţii şi obiceiuri în luna OCTOMBRIE (Brumărel)

Luna Octombrie este zisă şi Brumărel, căci atunci începe să cadă bruma. Sunt multe superstiţii legate de această lună, cele mai multe legate de prevestirea timpului, astfel: dacă în Octombrie cade multă brumă şi zăpadă, luna Ianuarie va fi moale şi călduţă; dacă bubuie în Octombrie, sunt semne de iarnă uşoară; cu cât frunzele arborilor cad mai curând, cu atât mai roditor va fi anul următor. Sunt şi alte superstiţii şi obiceiuri, multe legate de cele două mari sărbători ale lunii: 14 Octombrie – Sfânta Cuvioasa Parascheva şi 26-27 Octombrie – Sfântul Mare Mucenic Dimitrie şi Cuviosul Dimitrie cel Nou.…

Superstiţii şi obiceiuri în luna AUGUST (Gustar)

August, numit în popor Gustar, Gustea, Secerar sau Măsălar, are în cursul său o seamă de sărbători pastorale, însoţite de un întreg alai de obiceiuri şi superstiţii. El începe cu două săptămâni de post, Postul Adormirii Maicii Domnului, care se socoteşte a fi tot atât de mare ca Postul de dinaintea Paştelui, din care se zice că este chiar rupt. Se spune că Postul Paştelui ţinea nouă săptămâni, dar oamenii intrau în primăvara prea slăbiţi şi, de aceea, s-au rupt două săptămâni din el şi s-au pus înaintea Sânta-Mariei Mari, când e belşug de legume şi zarzavaturi. Superstiţii în Postul…

Superstiţii de Pobrejenie – 6 August

La 6 August, odată cu sărbătoarea ortodoxă a Schimbării la Faţă, are loc şi sărbătoarea populară denumită Obrejenia sau Pobrejenia, a schimbării veşmintelor şi despărţirea de vară. Tradiţia populară spune că acum natura începe să-şi schimbe veşmântul şi, încet-încet, se pregăteşte de toamnă. Păsările migratoare se pregătesc şi ele de plecare, iar gâzele şi târâtoarele încep să intre în pământ, la adăpost de vremea rece. La această sărbătoare se spune că toţi oamenii au obligaţia de a se împăca unii cu alţii – dacă au fost certaţi. Berzele pleacă spre ţări mai calde; oamenii nu trebuie să plece acum în…

Sf. Ilie – datini, obiceiuri – 20 Iulie

În Marea Carte care este Biblia, se povesteşte despre proorocul Ilie, care a trăit în sec. al IX-lea i.Ch., pe vremea regelui Ahab. El preamărea pe Dumnezeu, trăia în deplină neprihănire, prevestea seceta şi aducea ploaia, totul cu ajutorul credinţei sale nesmintite în Dumnezeu (1Regi 17-20 ; 2Regi 1-2). Este bine să citiţi dvs. singuri această frumoasă şi adevărata povestire, pentru că sfârşitul ei este minunat: Ilie este ridicat la cer şi pus deoparte, deoarece el nu putea suferi moartea şi, deci, nici învierea, ca fapt imposibil înainte de sacrificiul lui Iisus. Ilie a fost “căruţaşul Raiului” şi din goana…