Luna Iunie, zisa Cireşar, Cireşel sau Luna Cireşelor, când – pe vremuri – gospodarii uscau cireşe şi vişine pentru iarnă, are pe seama sa o mulţime de superstiţii. Se spune că dacă tună mult şi fulgeră în Iunie, atunci vara are să fie nouroasa; se mai spune „Rusalii umede – Crăciun gras”, cu sensul că dacă plouă de Rusalii, vom avea belşug de Crăciun. Dacă vântul de miazănoapte bate în Iunie, atunci grâul va da rod bogat; dacă plouă în Iunie, va fi grâu, dar nu va fi mălai. Sunt multe superstiţii, dar şi obiceiuri în luna Iunie, iar cele mai importante între acestea sunt la 24 iunie, Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, Sânzienele sau Drăgaica şi la 29 iunie, şi Sfinţii Apostili Petru şi Pavel. În jurul acestora s-au născut şi s-au păstrat, toate cele ce, apoi, ne-au parvenit nouă.
Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul
În noaptea dinaintea acestei zile, ajunul sfântului Ioan Botezătorul, este unul dintre marile ajunuri ale anului, moment în care se face apel la practici oraculare referitoare la soarta recoltelor şi destinelor individuale. În noaptea de 23 spre 24, adică spre Drăgaica (vezi şi „Noaptea Sânzienelor” – aici), există obiceiul zis Făclia de Sânziene, făcută din lemn de brad uscat în care se îndeasă răşină şi surcele de molid; flăcăii se adună pe un deal, se joacă cu făcliile, învârtindu-le de la răsărit spre apus. Când făcliile sunt pe cale să se stingă, ei pleacă spre sat, înconjurând cu ele grădinile şi înfigându-le în livezi şi holde. Ziua de 24 Iunie zisa şi Sf. Ioan de Vară, Ziua Soarelui, Ursina sau Amuţitul cucului, este numită şi miezul verii sau cap de vară. Oamenii nu lucrează, fiindcă şi soarele se odihneşte. Se spune că soarele joacă pe cer, cine-l vede toată vara îl doare capul. Drăgaica este doamna florilor, numită în unele zone Împărăteasă, Mireasa, Regina Holdelor; dacă i se nesocoteşte ziua, superstiţia spune că vor fi vârtejuri (tornade), vijelii, grindină şi că ea lasă florile fără de miros.
*Vezi mai multe amănunte în „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” – aici.
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel
Zisa şi Sân-Petru de Vară sau Sărbătoarea Lupilor, această sărbătoare este patronul agricultorilor. Superstiţia spune că nu e bine să scuturi merii, până în această zi, pentru a feri holdele de grindină; acum încetează să mai cânte cucul şi privighetorile. Superstiţia spune că Sfântul Petre pocneşte din bici de sar scântei, care se prefac în licurici, iar aceştia sunt blagosloviţi de sfânt să arate calea celor rătăciţi prin păduri. Acum se ţin Moşii de Sân-Petru, când se împart colaci, lumânări şi mere dulci şi acre. Sărbătoarea Lupilor se ţine pentru a nu se da lupii la vite. Există superstiţia că dacă un om pistruiat se spala cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul, nu i se vor mai înmulţi pistruii. Altă superstiţie: dacă tună sau fulgeră în această zi, nucile şi alunele nu vor avea miez sau vor fi viermănoase.
*Despre viaţa Sfinţilor Măriţi Apostoli Petru şi Pavel citeşte aici.
REDACŢIA
