Skip to content

Category: Sărbători, tradiţii şi obiceiuri

Superstiţii de Sf. Valentin – 14 Februarie

O astfel de sărbătoare nu putea să dăinuie fără a creea şi superstiţii. Iată câteva dintre acestea: Se spune că dacă în ziua de Sf. Valentin găseşti o mănuşă, proprietarul acesteia îţi va fi alesul. Tot astfel, primul nume pe care îl auzi în această zi, va fi purtat de către cel sortit ţie. Dacă pe de-asupra capului tău zboară o vrabie în această zi, te vei căsători cu un om sărac. Dacă zboară un sticlete, căsătoria va fi cu un milionar. Altă drăguţă superstiţie: alege o păpădie şi suflă peste ea, câte pufuri rămân pe ea, atâţia copii vei…

Dragobete iubit de fete – 24 Februarie

“Dragobetele saruta toate fetele!” — numit si “Logodnicul pasarilor” Dragobete este numit Cupidonul romanesc. Considerat corespondentul autohton al lui Eros, Dragobete – fiul Dochiei, aratos si iubaret – este sarbatorit la sate pe data de 24 februarie. Patronul indragostitilor din Romania mai este numit si “Cap de Primavara” deoarece la aceasta data incepeau lucrarile agricole la sate. Legenda spune ca la inceputul primaverii, cand se trezeste natura, Dragobete oficia in cer nuntile pasarilor si animalelor, de unde si porecla ce i-a fost data: “Logodnicul pasarilor”. Dupa modelul nuntilor de primavara facute de Dragobete in aceasta perioada, obiceiul s-a extins si…

Superstiţiile zilei de 1 Ianuarie

Obiceiuri şi superstiţii de Sfântul Vasile Sfântul Vasile (mai pe larg despre el aici) fiind prăznuit în prima zi a anului, 1 Ianuarie, poartă o mare încărcătură magică. Dacă Pluguşorul, Semănatul şi Sorcova sunt colindele obişnuite la romani, nu mai puţin cunoscute sunt Vasilca şi Colindele Sfântului Vasile. Acestei zile de 1 Ianuarie i se mai spune şi „Crăciunul mic”, deoarece tradiţia populară în anumite zone izolate ale ţării păstrează credinţa că Vasile ar fi fost numele dat la naştere Mântuitorului, Iisus fiind numele pe care acesta l-a primit mai târziu, odată cu taina Botezului. În această zi plină de…

Botezul cailor – 6 Ianuarie

La graniţa dintre superstiţie şi credinţă Botezul Cailor are loc la 6 Ianuarie al fiecărui an şi este o manifestare etnofolclorică tradiţională, despre care se spune că ar data de pe la anii 1900. Acest botez se face „la propriu” de către preoţi, la sate, fiind răspândit în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea. Se spune că cei ce-şi botează caii vor avea un an bun, cu recolte mănoase şi – de obicei – acest ritual este urmat de o alergare-întrecere de cai. Mulţi săteni cred că, deoarece calul este ajutorul omului în treburile gospodăreşti şi la muncă de pe câmp, el…

Superstiţiile tandemului Bobotează şi Sfântul Ioan – 6 – 7 Ianuarie

Se spune că Ajunul Bobotezei era o vreme de taină, un timp prielnic farmecelor, descântecelor, vrăjilor şi altor practici magice. Superstiţia mai spune că în noaptea dinspre Bobotează, animalele din grajduri vorbesc între ele despre vechi comori ascunse. Obiceiuri Boboteaza – Botezul Domnului – mai este numită şi Iordanul, după numele răului în care a fost botezat Mântuitorul. La Bobotează se sfinţesc toate apele, preotul aruncă o cruce de lemn într-o apă adâncă şi mulţi bărbaţi intră în apă aceea, încercând să o aducă înapoi. Cel care scoate crucea, se spune că are noroc tot anul. Mai nou, există obiceiul…

Superstiţii legate de Sfânta Fecioară Maria – 15 August şi 8 Septembrie

În popor se spune că dacă vrei să “sămeni” trebuie să începi după Adormirea Maicii Domnului. De altfel, cele două date în care sunt prăznuite naşterea şi moartea Sfintei Fecioare Maria sunt socotite ca sfârşitul verii şi începutul toamnei, timpul când oile încep să coboare de la munte, începe sezonul nunţilor şi lucrările agricole de toamnă. Tot acum ia sfârşit postul; care are reguli fixe de ce anume trebuie să se mănânce în fiecare zi a săptămânii, iar oamenii îşi cauta iertarea unii-altora pentru a-şi purifica şi sufletele, nu numai trupul. Credinţa în Sfânta Fecioara Maria este mare şi praznicele…

VESELI DE 1 APRILIE! – Superstiţii de 1 Aprilie

Ziua Păcălelilor şi Ziua internaţională a păsărilor. Dar pe noi ne interesează primul aspect. De unde vine? Cum se… manifestă? şi, ce superstiţii avem de 1 Aprilie? Ziua de 1 Aprilie a fost întotdeauna un prilej de distracţie şi, cum e sănătos să râzi, ne bucurăm şi noi când avem prilejul. Se pare că originile acestei zile se regăsesc, că multe alte obiceiuri, în schimbarea calendarului gregorian. Se spune că, odată cu această schimbare, mulţi nu s-au putut obişnui cu noile date ale sărbătorilor. şi atunci, în timpul lui Carol al IX-lea, mulţi neadaptaţi sărbătoreau Anul Nou la… 1 Aprilie!…

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de Paşti – 19 Aprilie 2020

Origini – Paştile Paştele – chiar dacă nu sub forma pe care o cunoaştem astăzi – a fost sărbătorit cam din anul 1400 i.Chr. Mai târziu au fost sărbătorile lui Ianus, când apar şi ouăle roşii.Denumirea acestei sărbători vine de la ebraicul “pesah” care înseamnă “trecere”. În Vulgata acesta a fost tradus prin expresia “transitus Domini” – trecerea Domnului, devenită în engleză iacobina “passover”, la catolici fiind “passione” adică suferinţa, din grecescul “pascho”- sufăr, “paschei”- suferă; în germană este “der Ostern”. Oricum, denumirea de Paşti a rămas şi este foarte veche. În ceea ce priveşte ouăle vopsite, există numeroase legende,…

Săptămâna Luminată – 20-26 Aprilie – 2020

Prima săptămână după Duminica Paştelui este denumită Săptămâna Luminată. În popor există credinţa că odată cu Învierea Domnului nostru Iisus Christos se deschide raiul pentru cei ţinuţi în iad, de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Duminica Tomei. După o veche datină, în biserici se scoate uşa din mijloc a altarului, care e pusă deoparte şi stă aşa toată Săptămâna Paştelui sau Săptămâna Luminată. În această săptămână nu se fac nunţi, iar zilele ei se petrec conform datinii, tradiţiei şi obiceiului, astfel: În Lunea Alba, în unele locuri există obiceiul udatului…

Superstiţii de Sf. Gheorghe – 23 Aprilie

La 23 aprilie a fiecărui an se sărbătoreşte Sfântul Mare Mucenic Gheorghe Purtătorul de Biruinţă. Sărbătoarea aceasta este considerată începutul verii pastorale, tot aşa după cum cea a Sfântului Dumitru marchează încheierea ei. De Sf.Gheorghe oile pleacă la stână, vacile se „mână” la ciurdă, iar la sate oamenii „se tocmeau” pentru munca la arendaşi sau boieri până la anul. Noaptea 22/23 aprilie, numită noaptea Mănicătoarei, despre care se spune că este sora Sfântului Gheorghe, era o noapte mult temută. Se spune că este bine să stai în casa în această noapte deoarece acum ies sufletele strigoilor vii – cei cărora…

Ceremonii de Halloween – 31 Octombrie

Numele Halloween derivă şi din faptul că în calendarul creştin apare cu o zi înaintea zilei de toţi sfinţii („All Hallow’s Day”). În calendarul celtic era ultima zi a anului. În noaptea aceea, toate vrăjitoarele, spiriduşii, spiritele şi duhurile rele ieşeau şi se dedau la rele. Zânele bune apăreau tot atunci, dar numai de la lăsarea serii şi până la miezul nopţii. Această sărbătoare este considerată propice pentru fenomenele supranaturale; încă mai este celebrată, în Scoţia, cu muzică şi veselie. Vechii celţi aprindeau ruguri şi apoi făceau cercuri de jar şi cenuşă. În cerc şi aproape de circumferinţă, toţi participanţii…

Noaptea Sfântului Andrei – 30 Noiembrie

Se spune despre noaptea zilei 30 Noiembrie că atunci, ordinea cosmică este răsturnată, şi lumea celor vii se întrepătrunde cu lumea spiritelor. Ziua de 30 era denumită ziua Lupului sau Godinetul şchiop şi multe din practicile ajunului acestei zile şi din ziua respectivă se leagă de lupi. Dacii venerau Lupul, avându-l ca simbol pe steagul lor de luptă, sărbătorindu-l în ajun şi în ziua respectivă. Se spune că dacă în această noapte vitele mugesc, asta înseamnă că vin lupii; pentru a le feri de lupi gospodarii fac o cruce din ceară şi o lipesc pe cornul drept al vitelor. Iată…

Superstiţii şi obiceiuri de Sf. Dumitru – 26 octombrie

Acum, se spune că Sf. Dumitru desfrunzeşte pădurea şi-i adună pe toţi la Focul lui Sâmedru; ciobanii coboară cu oile de la munte şi toată lumea se pregăteşte pentru iarnă. Există superstiţia printre ciobani că dacă arunci un topor între oi, iar lângă el se va aşeza o oaie albă, vremea va fi bună şi, dimpotrivă, dacă oaia este neagră, va fi iarnă grea. De Sf. Dumitru se adună cu toţii la Sărbătoarea recoltei; se fac focuri mari şi se dau la vale roţi “de foc”, de fapt, roti din paie şi fân, cărora li se dă foc. În această…

Superstiţii de Pobrejenie – 6 August

La 6 August, odată cu sărbătoarea ortodoxă a Schimbării la Faţă, are loc şi sărbătoarea populară denumită Obrejenia sau Pobrejenia, a schimbării veşmintelor şi despărţirea de vară. Tradiţia populară spune că acum natura începe să-şi schimbe veşmântul şi, încet-încet, se pregăteşte de toamnă. Păsările migratoare se pregătesc şi ele de plecare, iar gâzele şi târâtoarele încep să intre în pământ, la adăpost de vremea rece. La această sărbătoare se spune că toţi oamenii au obligaţia de a se împăca unii cu alţii – dacă au fost certaţi. Berzele pleacă spre ţări mai calde; oamenii nu trebuie să plece acum în…

Sf. Ilie – datini, obiceiuri – 20 Iulie

În Marea Carte care este Biblia, se povesteşte despre proorocul Ilie, care a trăit în sec. al IX-lea i.Ch., pe vremea regelui Ahab. El preamărea pe Dumnezeu, trăia în deplină neprihănire, prevestea seceta şi aducea ploaia, totul cu ajutorul credinţei sale nesmintite în Dumnezeu (1Regi 17-20 ; 2Regi 1-2). Este bine să citiţi dvs. singuri această frumoasă şi adevărata povestire, pentru că sfârşitul ei este minunat: Ilie este ridicat la cer şi pus deoparte, deoarece el nu putea suferi moartea şi, deci, nici învierea, ca fapt imposibil înainte de sacrificiul lui Iisus. Ilie a fost “căruţaşul Raiului” şi din goana…

Noaptea Sânzienelor – Obiceiuri şi superstiţii

Singura sărbătoare păgână pe care tradiţia populară sătească o sărbătoreşte la Solstiţu de vară (detalii pentru fiecare an – aici), o regăsim şi în calendarul creştin-ortodox la 24 Iunie – Sânzienele sau Drăgaica. Unele surse spun că numele vine de la Sânta Diana, zeiţa romană a vânătorii şi pădurilor; altele spun că-şi trag numele de la micile flori de câmp, galben-aurii cu miros dulce şi suav – sânzienele. Li se mai spune Frumoasele, Zânele, iar în sudul ţării – Drăgaicele. Spre deosebire de iele (mai multe detalii aici), care sunt zânele rele ale pădurii, Sânzienele sunt zâne tinere şi frumoase,…

Superstiţii în Săptămâna Mare – 13-19 Aprilie 2020

În această săptămână, numită şi Săptămâna Patimilor, lucrul încetează începând de Joi. În Joia Mare superstiţia spune că, cine doarme în această zi, va fi leneş tot anul; în special femeile vor fi vrăjite de Joimăriţa şi condamnate a fi leneşe. Se spune că morţii vin în această zi la vechile locuinţe, unde stau până în Sâmbăta dinaintea Rusaliilor; pe vremuri această zi era aceea în care se termina de tors cânepa. Acum se fac focuri rituale pentru încălzirea morţilor, de obicei în mijlocul curţilor gospodăriei. Se spune că după această zi nu mai este bine să se mănânce urzici,…

Alexiile – 17 Martie – Legenda…

Poporul român numeşte ziua de 17 Martie a fiecărui an – Alexiile. În această zi este pomenit cuviosul Alexie, zis „omul lui Dumnezeu”; românii îi mai spun şi „Alexie cel Cald”. Legenda spune că era fiu de împărat, cununat cu forţa de tatăl său; Alexie, după cununie, a plecat în pribegie şi apoi s-a călugărit. Murind egumenul acelei mănăstiri, călugării au vrut să-l aleagă pe Alexie, pentru credinţa lui, dar acesta s-a împotrivit. La stăruinţele lor, el a lepădat straiul călugăresc, s-a întors la curtea tatălui său, neştiut, unde a trăit într-o colibă, nerecunoscut de nimeni şi a murit tot…

Moşii sau Mucenicii – Superstiţiile zilei de 9 Martie

Această zi de pomenire a celor 40 de Mucenici din Sevastia se sărbătoreşte întotdeauna pe 9 Martie. Cei 40 au fost soldaţii creştini sacrificaţi de către împăratul roman păgân Licinius, primind cununa martiriului ca vrednici apărători ai dreptei credinţe. Este o sărbătoare religioasă ortodoxă, care s-a suprapus peste tradiţia păgână a „Moşilor”, despre care se spune că alungă zilele de Babe şi aduc vremea bună. 9 Martie este ziua în care primăvara îşi intra în drepturi. Este obiceiul ca în această zi să se facă „mucenici” sau „sfinţişori”, pe care românii le fac şi le dau spre pomenire în ziua…

Legenda fără sfârşit – Dochia, Babele şi Moşii – 1 – 9 Martie

Nesecatul izvor de datini şi obiceiuri româneşti ne-a lăsat moştenire legenda fără sfârşit a Babei Dochia. Spun „fără sfârşit” deoarece ea se repetă în fiecare an şi aşa va fi, probabil, până cine-ştie când… Superstiţia spune că în perioada 1 – 9 Martie românii îşi aleg câte o zi din săptămână, de regulă ziua în care s-au născut, Luni sau Joi sau altă zi, şi că, după cum va fi ziua: noroasă, însorită, geroasă, ploioasă, caldă, aşa va fi tot anul celui ce şi-a ales ziua respectivă. Aceste zile sunt aşa-zisele BABE. Legenda spune că Dochia avea o turmă de…