Luna Octombrie este zisă şi Brumărel, căci atunci începe să cadă bruma. Sunt multe superstiţii legate de această lună, cele mai multe legate de prevestirea timpului, astfel: dacă în Octombrie cade multă brumă şi zăpadă, luna Ianuarie va fi moale şi călduţă; dacă bubuie în Octombrie, sunt semne de iarnă uşoară; cu cât frunzele arborilor cad mai curând, cu atât mai roditor va fi anul următor. Sunt şi alte superstiţii şi obiceiuri, multe legate de cele două mari sărbători ale lunii: 14 Octombrie – Sfânta Cuvioasa Parascheva şi 26-27 Octombrie – Sfântul Mare Mucenic Dimitrie şi Cuviosul Dimitrie cel Nou.
Superstiţii şi obiceiuri de Sfânta Parascheva
Sfânta Cuvioasa Parascheva este pe 14 Octombrie; în această zi, la sate, se face “îngroparea” verii; se face o masă comună la biserică, cu bucate multe şi alese, dar mulţi gospodari postesc cu desăvârşire în această zi, pe care poporul o numeşte şi Vinerea Mare, indiferent în ce zi cade această sărbătoare, căci se spune că Sfânta a fost chinuită de păgâni într-o zi de Vineri. Nu se mănâncă nuci sau alte poame care au cruce, în această zi. Superstiţia spune că dacă toamna nu plouă până la Cuvioasa Parascheva, atunci se pune iarna curând; cum va fi această zi, aşa va fi mereu până la Sfântul Dumitru.
În dimineaţa acestei zile, ciobanii caută să vadă cum s-au culcat oile: dacă stau grămadă, iarna va fi grea; dacă stau împrăştiate, va fi uşoară. Din superstiţie nu se lucrează, fiind primejdie de boli; nu se coase căci va fi rău de traznet, de grindină, de boli de ochi sau de cap. Cine va coase sau va toarce, va face negi pe mâini. Acum se slobozesc berbecii la oi, pentru ca mieiii să fie născuţi înainte cu două săptămâni de Paşte; superstiţia spune ca mieii ce se vor naşte vor fi frumoşi şi pestriţi. Din această zi, până la 27 Octombrie nu e bine să se semene secară, căci e primejdie de moarte pentru semănător.
Alte superstiţii în Octombrie
După Sfânta Parascheva, urmează 17 Octombrie, când este o nouă sărbătoare consacrată lupilor, care vine şi ea cu superstiţii şi se ţine pentru a fi feriţi de lupi. În această zi se încleştează dinţii de la darac (pieptenul cu care scarmănă lâna) şi se interzice orice activitate legată de prelucrarea lânii, părului şi pieilor de animale, de teamă lupilor. Pe 18 Octombrie este Ziua Lupului, Lucinul, care deschide un ciclu de trei Filipi de Toamnă; în această zi e rău de lupi şi se spune că Lucinul se ţine tot de vite, ca să nu se stingă de boale. Şi, în sfârşit, ziua de 25 a lunii, când este Ajunul Sfântului Dumitru, o sărbătoare cu caracter funerar, care conţine: pomeni, ruguri şi veghea rituală. Acum se face “focul lui Sâmedru”; superstiţia cere ca peste foc să sară copiii ca să fie sănătoşi tot anul, sau tinerii; cei care reuşesc să sară se vor căsători în decursul anului. Când focul este aproape stins, fiecare gospodar ia câte un tăciune, care este aruncat apoi în livadă, pentru că pomii să rodească şi în anul care vine. De altfel, focuri rituale se pot face şi în livadă. Se spune că iarnă grea este prevestită de abundentă nucilor şi gutuilor.
Superstiţii şi obiceiuri de Sfântul Dumitru
Acest sfânt sărbătorit la 26 Octombrie este asociat cu moartea naturii, cu sosirea iernii şi a frigului, este patronul păstorilor şi garantul soroacelor. În această zi începe “Vara Samedrului” care ţine patru zile. Această zi este zisa a soroacelor; pe vremuri se refăceau contractele de închiriere şi chiriaşii se mutau; tot acum se împart oile. Toamna, la Sfântul Dumitru, se spune că “se slobod sărindarele”, adică se desfac învoielile şi se face pomană mare la biserică. Semnele superstiţioase sunt numeroase: se tunde coama cailor, ca să aibă păr frumos; oamenii nu se piaptănă, că-i primejdios de lupi. Se spune că la Sâmedru morţii se fac moroi, vârcolaci şi strigoi (mai multe amănunte despre aceştia – aici), necăjindu-i pe oameni.
Puteţi citi mai multe amănunte despre superstiţiile şi obiceiurile de Sf. Dumitru – aici.
Superstiţii şi obiceiuri de Sfântul Dumitru Basarabov
Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Basarabov, ocrotitorul Bucureştilor, ale cărui moaşte sunt la Patriarhia Română, este sărbătorit la 27 Octombrie, a treia zi a sărbătorii Sf. Dumitru, zisă Poitră lui Sâmedru (poitra este prânzul din a doua zi de praznic), sau Caii lui Sâmedru, sau Filip Şchiopul. Câinii lui Sâmedru sunt lupii lui Sfântul Dumitru; se ţin spre a fi feriţi de lupi, spre a nu se câinii (înrăi) inima oamenilor şi ca să fete bine oile. Există superstiţia că privighetoarea este apărată de căpuşe de către Câinii lui Sâmedru.
REDACŢIA