Cine nu ştie că dacă găseşti un trifoi cu 4 foi, vei avea noroc „cu carul”? Iar dacă vei găsi unul cu 5 foi, e clar că te-ai născut sub o stea norocoasă! Dar superstiţiile legate de plante conţin o paletă mult mai amplă dintre acestea care, fie aduc noroc, fie aduc ghinion, fie sunt socotite (pe drept sau nu) a fi tămăduitoare, fie servesc la farmece şi vrăji. Ne vom ocupa acum de aceste plante benefice sau malefice şi superstiţiile legate de ele.
„Sorcova” superstiţioasă
Pe vremuri, la şosea, se făceau aşa-zisele „bătăi cu flori”, prilej de veselie, ocheade între tineri, care făceau deliciul celor mai în vârstă; toate acestea erau făcute în ideea superstiţioasă că florile cu care erai „lovit” poartă noroc. Şi obiceiul sorcovei, care iniţial era făcută din flori nemuritoare, zisele imortele, înlocuite acum cu inesteticele flori de hârtie, era bazat pe aceeaşi superstiţie a norocului. Dar între plante şi flori există numeroase aducătoare de noroc, cum ar fi: iedera, despre care se spune că aduce noroc casei pe care se caţăra; iasomia aduce noroc şi bani; pernele din flori de câmp se spune că dau somn bun şi alungă visele rele; în case se arde lemn de santal pentru prosperitate; iubiţii presară petale de trandafir în calea celor dragi pentru a atrage armonia şi contra stresului. Ce să mai spunem despre busuioc, atât de folositor şi în bucătărie; sfinţit la biserică, el aduce noroc dacă e pus la icoană, dar şi dacă fetele îl pun în sân şi băieţii la cingătoare, efectul este tot benefic; pus sub perna în anumite nopţi, îţi poate arăta ursitul în vis; usturoiul, ştie oricine! fereşte de vampiri şi de strigoi; gălbenelele sunt plante de leac, încă înainte de a fi folosite în cosmetică; brânduşa atrage devotamentul, dragostea şi prietenia; seminţele de mac sunt bune împotriva deochiului. Până şi scaietele este superstiţios: dacă tunzi puful florii de scaiete şi o pui la streaşina seara, cât creşte puful peste noapte, atâta noroc aduce casei. Mai sunt flori cu noroc: trandafirul, garoafele, crinul, vâscul, liliacul şi floarea de nu-mă-uita.
Plante „malefice”
Dacă mai sus aveţi o sorcovă de plante norocoase, mai jos vom vorbi de cele nenorocoase. Se spune că nu este bine să ţii în casa ficusul şi diffenbachia, fiindcă aduc ghinion; tot aşa nu e bine să ţii cactuşi, că împung norocul cu ţepii lor şi acesta fuge din casă. Despre mătrăguna se spune că este bună pentru vrăji, dacă rădăcina de mătrăguna este pisata pe Lună Noua. Alte flori care aduc ghinion: tuberoza, ciclama, digitala, plantele verzi cu foi alungite sau cele otrăvitoare (la acestea din urmă, cred şi eu!) . Dacă ai în casă o plantă numită „telefon” (scindapsus) atunci, se spune, că ţi-ai adus singur sărăcia în casă.
Superstiţii de sărbători
De anul nou vâscul este la mare cinste; se spune că trebuie să te săruţi cu cei dragi ca să fiţi tot timpul împreună; ceapa este folosită la sate, ca prezicător meteo – tăiată în 12 părţi şi sărată, se lasă până a doua zi şi, cât de plină de apă este fiecare dintre cele 12 părţi, atâta ploaie va cădea în luna respectivă. De Crăciun rolul principal îl joacă bradul veşnic verde, care aminteşte de primăvara care, iată, se apropie; cine n-are brad plantat înrădăcinat (netăiat) în pământ de Crăciun se spune că n-are noroc tot anul. La fel, dacă vrei să fii sănătos tot anul, mănâncă un măr în ziua de Crăciun. De Sf. Ilie dacă visezi cânepă verde vei lua bărbat tânăr şi bogat, cânepă uscată în vis prezice un soţ bătrân şi sărac; tot atunci se culeg plante de leac, farmece şi vrăji. De Sântă Mărie Mare se culeg ultimele plante tămăduitoare şi cele pentru vrăji. Se spune că dacă trandafirii înfloresc de Sf.Maria Mare, toamna va fi lungă. În vechime, la nuntă, ginerele trebuia să poarte la piept flori de năvalnic, zise şi odolean sau valeriană, pentru a înlătura vrăjile făcute de fetele pe care acesta le refuzase. Mai era un obicei: buchete de năvalnic (valeriană) să fie legate lângă tocul uşii, că protector faţă de vrăji şi farmece.
Superstiţie sau adevăr?
Se spune că anumite plante, apară alte plante de dăunători: levănţică tine la distanţă fluturii de varză, dar şi gândacul de Colorado din culturile de cartofi; „limba-mielului” distruge dăunătorii roşiilor; muşcata pletoasă îndepărtează buburuzele japoneze; iar salvia alunga musculiţele de morcovi şi insectele de varză. Să fie adevăr sau superstiţie? Cine ştie…
*Citeste si despre “Duminica Floriilor” – click aici
REDACŢIA
