Author: Redactia

La 6 August, odată cu sărbătoarea ortodoxă a Schimbării la Faţă, are loc şi sărbătoarea populară denumită Obrejenia sau Pobrejenia, a schimbării veşmintelor şi despărţirea de vară. Tradiţia populară spune că acum natura începe să-şi schimbe veşmântul şi, încet-încet, se pregăteşte de toamnă. Păsările migratoare se pregătesc şi ele de plecare, iar gâzele şi târâtoarele încep să intre în pământ, la adăpost de vremea rece. La această sărbătoare se spune că toţi oamenii au obligaţia de a se împăca unii cu alţii – dacă au fost certaţi. Berzele pleacă spre ţări mai calde; oamenii nu trebuie să plece acum în…

În Marea Carte care este Biblia, se povesteşte despre proorocul Ilie, care a trăit în sec. al IX-lea i.Ch., pe vremea regelui Ahab. El preamărea pe Dumnezeu, trăia în deplină neprihănire, prevestea seceta şi aducea ploaia, totul cu ajutorul credinţei sale nesmintite în Dumnezeu (1Regi 17-20 ; 2Regi 1-2). Este bine să citiţi dvs. singuri această frumoasă şi adevărata povestire, pentru că sfârşitul ei este minunat: Ilie este ridicat la cer şi pus deoparte, deoarece el nu putea suferi moartea şi, deci, nici învierea, ca fapt imposibil înainte de sacrificiul lui Iisus. Ilie a fost “căruţaşul Raiului” şi din goana…

Singura sărbătoare păgână pe care tradiţia populară sătească o sărbătoreşte la Solstiţu de vară (detalii pentru fiecare an – aici), o regăsim şi în calendarul creştin-ortodox la 24 Iunie – Sânzienele sau Drăgaica. Unele surse spun că numele vine de la Sânta Diana, zeiţa romană a vânătorii şi pădurilor; altele spun că-şi trag numele de la micile flori de câmp, galben-aurii cu miros dulce şi suav – sânzienele. Li se mai spune Frumoasele, Zânele, iar în sudul ţării – Drăgaicele. Spre deosebire de iele (mai multe detalii aici), care sunt zânele rele ale pădurii, Sânzienele sunt zâne tinere şi frumoase,…

În această săptămână, numită şi Săptămâna Patimilor, lucrul încetează începând de Joi. În Joia Mare superstiţia spune că, cine doarme în această zi, va fi leneş tot anul; în special femeile vor fi vrăjite de Joimăriţa şi condamnate a fi leneşe. Se spune că morţii vin în această zi la vechile locuinţe, unde stau până în Sâmbăta dinaintea Rusaliilor; pe vremuri această zi era aceea în care se termina de tors cânepa. Acum se fac focuri rituale pentru încălzirea morţilor, de obicei în mijlocul curţilor gospodăriei. Se spune că după această zi nu mai este bine să se mănânce urzici,…

Poporul român numeşte ziua de 17 Martie a fiecărui an – Alexiile. În această zi este pomenit cuviosul Alexie, zis „omul lui Dumnezeu”; românii îi mai spun şi „Alexie cel Cald”. Legenda spune că era fiu de împărat, cununat cu forţa de tatăl său; Alexie, după cununie, a plecat în pribegie şi apoi s-a călugărit. Murind egumenul acelei mănăstiri, călugării au vrut să-l aleagă pe Alexie, pentru credinţa lui, dar acesta s-a împotrivit. La stăruinţele lor, el a lepădat straiul călugăresc, s-a întors la curtea tatălui său, neştiut, unde a trăit într-o colibă, nerecunoscut de nimeni şi a murit tot…

Această zi de pomenire a celor 40 de Mucenici din Sevastia se sărbătoreşte întotdeauna pe 9 Martie. Cei 40 au fost soldaţii creştini sacrificaţi de către împăratul roman păgân Licinius, primind cununa martiriului ca vrednici apărători ai dreptei credinţe. Este o sărbătoare religioasă ortodoxă, care s-a suprapus peste tradiţia păgână a „Moşilor”, despre care se spune că alungă zilele de Babe şi aduc vremea bună. 9 Martie este ziua în care primăvara îşi intra în drepturi. Este obiceiul ca în această zi să se facă „mucenici” sau „sfinţişori”, pe care românii le fac şi le dau spre pomenire în ziua…

Nesecatul izvor de datini şi obiceiuri româneşti ne-a lăsat moştenire legenda fără sfârşit a Babei Dochia. Spun „fără sfârşit” deoarece ea se repetă în fiecare an şi aşa va fi, probabil, până cine-ştie când… Superstiţia spune că în perioada 1 – 9 Martie românii îşi aleg câte o zi din săptămână, de regulă ziua în care s-au născut, Luni sau Joi sau altă zi, şi că, după cum va fi ziua: noroasă, însorită, geroasă, ploioasă, caldă, aşa va fi tot anul celui ce şi-a ales ziua respectivă. Aceste zile sunt aşa-zisele BABE. Legenda spune că Dochia avea o turmă de…

Postul Crăciunului – Obiceiuri şi superstiţii Obiceiurile sunt legate de Lăsata Secului, când se fac plăcinte cu brânză, se bea vin şi se mănâncă friptură. Dar superstiţia spune că dacă pieptul găinii adusă la masă este gras, iarna va fi grea, viscolită şi geroasă. Dimpotrivă, pieptul slab al găinii prevesteşte o iarnă blândă şi o vară rodnică. În unele părţi ale ţării, fetele mari care nu şi-au găsit încă ursitul, procedează la „bătutul pernelor”; se crede că o astfel de „corecţie” îmblânzeşte soarta, care le va aduce în prag peţitori. Mai sunt câteva superstiţii: se spune că nu e bine…

Superstiţiile zilei de 6 Decembrie Ideea de „Moş Nicolae” a apărut cu multe mii de ani înainte, în Scandinavia, unde se spunea că zeul lor suprem, Odin, aducea copiilor daruri. Şi în nordul Germaniei se spune că cel căruia acum îi spunem Moş Nicolae, era atunci zeul Thor, care conducea o caleaşcă trasă de două capre numite Cracker (Spărgătorul) şi Cruncher (Ronţăilă). Numeroase popoare cunosc în tradiţia lor pe Moş Nicolae sub diverse forme. La creştinii din Ghana, moşul vine din junglă, în Hawai vine cu barca, în Danemarca soseşte cu o sanie trasă de reni şi cu elfi care-l…

Din vremurile întunecate ale precreştinismului a rămas obiceiul ca la sfârşitul anului să faci sacrificii. La noi, românii, ritualul tăierii porcului are loc la 20 Decembrie, de Ignat. De unde vine acest obicei? În vechime oamenii au observat că până în preajma solstiţiului de iarnă, Soarele îşi “pierde puterea”. Astfel, precreştinii sacrificau un animal, de obicei un porc, pentru a oferi sângele său Soarelui, ca să se întremeze. Nu este exclus ca în vremurile de demult să fi fost sacrificaţi chiar oameni; la noi există zicala „Ignatul are rânduit să moară negreşit un om de ziua sa” ceea ce ar…

În ziua de 8 Noiembrie se cinsteşte întregul sobor al îngerilor, împreună cu Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. Despre Arhanghelul Gavriil ştim că este vestitorul lui Ioachim şi al Anei, părinţii Mariei, că o vor avea pe aceasta, la bătrâneţe. De asemenea, Arhanghelul Gavriil a vestit-o pe Fecioara Maria că va naşte pruncul Tatălui Ceresc, pe Iisus Christos, Salvatorul şi Izbăvitorul nostru. Arhanghelul Mihail este considerat ca fiind căpetenia oştilor cereşti-îngereşti, acela care, la sfârşitul lumii va lupta cu Diavolul si Satana şi despre care se spune că nu stă în Răi decât în Vinerea Mare şi de Paşti, în…

Ovidenia, ziua intrării Maicii Domnului în Biserică este socotită în popor drept zi magică. În această zi se fac previziuni despre vreme şi oamenii se împacă unii cu alţii prin iertare. Există superstiţia că dacă pui la icoane un vas cu apă şi aprinzi o lumânare, apa respectivă poate fi bună de leac în diverse boli. Se spune că în ziua de Ovidenie se deschid cerurile şi, acum, cei neprihăniţi cu duhul pot înţelege „graiul” animalelor. De Ovidenie se ung uşile şi ferestrele cu usturoi împotriva relelor şi a farmecelor care acum încep să lucreze. Se fac pomeni pentru cei…