Skip to content

Superstiţii din Oltenia

Să începem prin a spune că Oltenia este o regiune cu multe superstiţii, unele comune cu alte zone; noi vom menţiona aici pe cele care-i sunt caracteristice doar acestei zone, cu unele excepţii. De pildă, Anul Nou are multe superstiţii, dar în Oltenia este una care spune că dacă se ţine o lumânare, o candelă sau un opaiţ aprinse în noaptea Anului Nou, tot anul care urmează va fi luminos; de asemenea, este semn rău să plângi, să spăgi ceva sau să strănuţi de An Nou şi tot atunci, dacă îţi intră în casă prima oară o femeie bălaie sau roşcovană, o să ai ghinion tot anul; dacă intră o brunetă, îţi poartă noroc.
Sunt apoi câteva superstiţii neaflate în alte regiuni, cum ar fi aceea că femeile care nu pot avea copii sunt blestemate de Dumnezeu, ca în vremurile biblice am zice…
Se spune că nu e bine ca femeia aflată „în poziţie”, adică gravidă, să culeagă prune sau alte roade în poală, căci va ieşi copilul bubos; altă superstiţie spune că la naştere trebuie ruptă cămaşa mamei la guler, ca să fie naşterea „dezlegată”, iar după aceea cămaşa se aruncă afară din casă, altfel, dacă se atinge copilul de ea, face „boala copiilor” (epilepsie).
Există multe superstiţii legate de diverse sărbători, cum ar fi ziua Sfântului Dumitru, Sanmedru sau Ziua Soroacelor, pe care dacă nu o „ţii”, adică nu o respecţi, lupii îţi vor mânca vitele şi oile. De Sfântul Andrei, copiii, în unele sate din Oltenia, taie mlădiţe de la pomi roditori, apoi le pun în apă la căldură pentru a înmuguri până la Sfântul Vasile, când fac din ele sorcove, mult mai „norocoase” decât cele confecţionate manual.
În sâmbăta dinaintea Rusaliilor flăcăii obişnuiesc să joace „Căluşarii”; semnificaţiile jocului Căluşarilor s-a pierdut în negura vremurilor, dar rolul său de alungare a spiritelor rele a rămas. Jocul ritualic este condus de un „vătaf”, iar căluşarii colindă tot satul, până la apusul soarelui. Dragobetele se sărbătoreşte la 24 februarie şi este socotită sărbătoarea dragostei; se spune că apa adunată în această zi din zăpada netopită de pe ramurile copacilor este izvorâtă din zâmbetul zânelor şi are proprietăţi magice; există superstiţia că dacă se spala cu ea pe faţă, fetele vor atrage dragostea flăcăilor. Cine „ţine” această sărbătoare va fi fericit tot anul şi va fi ferit de boli.
Prima zi de Luni după Lăsata secului de Paşte este în Oltenia Ziua Cucilor. Flăcăii, „cucii”, îmbrăcaţi cu straie ciudate şi mascaţi cu „chipuri”, adică măşti, ies pe uliţă şi ating cu un fel de pămătuf pe cei întâlniţi. Toţi sătenii, cu mic cu mare, ies din case, căci există superstiţia că dacă sunt atinşi de „cuci”, vor fi feriţi de boli tot anul; iar femeile iau fulgi, pene sau lâna de pe „chipuri”, pentru că acestea alungă bolile din gospodărie.
În Oltenia şi astăzi există credinţa în moroi, strigoi sau pricolici (mai multe detalii puteţi citi aici) şi, pe secetă, încă mai joacă paparudele (mai multe amănunte aici).
O superstiţie proprie regiunii spune că, de Mărţişor, e bine să primească un astfel de simbol şi… bărbaţii.


Radu Botez – parapsiholog – Senior Editor
Co-autor a Ediţiei de colecţie: “Între psihologie şi parapsihologie” – click aici
www.parapsiholog.ro

Published inSuperstiţii regionale
consiliere parapsihologica